Memorialul Închisoarea Pitești a făcut, sâmbătă un apel pentru salvarea clădirii unde în anii ’50 a avut loc cumplitul experiment cunoscut sub numele de „Fenomenul Pitești”.
După ce la Pitești a fost dezvăluit un monument dedicat „eroilor Securității”, acum o parte din clădirea unde a au avut loc cumplite experimente împotriva umanității riscă să fie demolată.
Acest lucru este posibil deoarece Ministerul Culturii refuză să claseze ca monument istoric întreaga clădire.
Iată apelul Memorialului Închisoarea Pitești:
„De peste un an încercăm să convingem autoritățile, prin adrese, documente, mărturii, că închisoarea Piteşti trebuie protejată prin clasarea în întregime ca monument istoric. Momentan, doar partea care ne aparține şi care este muzeu memorial este clasată şi protejată.
Ar fi o crimă să distrugem una din ultimele închisori din perioada comunistă încă existente. Avem nevoie să cunoaştem teroarea dictaturii comuniste şi să înțelegem violența cu care România a fost sugrumată timp de decenii.
Ministerul Culturii nu ne aude. Avem nevoie de ajutorul vostru, al tuturor, ca sa fim auziți şi ca ministerul să pună sub protecție definitiv acest sit de importanță mondială.”
În acest sens, a fost inițiată o petiție, care se poate semna aici.
„Domnului Klaus Iohannis, Președintele României Domnului Nicolae Ciucă, Prim-ministrul României Domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii
În contextul apariției pericolului de demolare a unei părți din imobilul fostului penitenciar de la Pitești, funcțional în perioada comunistă și considerat unul din cele mai teribile penitenciare pentru deținuți politic din lumea comunistă, vă solicităm implicarea pentru finalizarea clasării definitive a întregului complex al fostei închisori, compus din trei corpuri de clădire și două corpuri independente ale administrației penitenciarului din strada Negru Vodă, nr. 30, Pitești, având multipli proprietari. Considerăm absolut urgentă conservarea și protejarea clădirii de orice intenție de demolare.
O parte a clădirii fostei închisori a fost clasată drept Ansamblu Memorial, grupa A, prin Ordinul de Clasare al Ministerului Culturii nr. 2201/20.05.2009 (corp aflat în prezent în proprietatea Fundației Memorialul Închisoarea Pitești), ca o măsură urgentă în fața pericolului distrugerii acelui corp la vremea respectivă. Acest fapt nu înseamnă, însă, că restul clădirii nu are o importanță istorică și memorială majoră, în ciuda modificărilor survenite în timp. Menționăm că imobilul fostei închisori Pitești a fost inclus în lista indicativă a României a monumentelor istorice ale patrimoniului mondial UNESCO în 2019.
Închisoarea de la Pitești a fost construită în 1941, fiind cea mai modernă închisoare din țară la acea vreme. După 1944, aici au fost aduși deținuți politic din întreg spectrul politic. Între 1949 și 1951, autoritățile comuniste au aplicat aici acțiunea violentă cunoscută azi drept„Experimentul/Fenomenul Pitești”. Peste 600 de studenți au fost torturați pentru a-și denunța activitățile anticomuniste, au fost forțați să se dezică de familiile și prietenii lor și să renunțe la valorile morale. În final, pentru a demonstra că au devenit oameni noi și că au lăsat trecutul în urmă, erau forțați să devină agresori pentru alte victime. Din vara lui 1951, au fost aduși aici membrii și sprijinitorii grupului de rezistență anticomunistă „Haiducii Muscelului”, iar mai târziu, persoane acuzate de spionaj. Penitenciarul a fost desființat în 1977, iar clădirea a devenit sediul Trustului de Construcții Industriale din Pitești. În 1991, Trustul de Construcții a fost desființat și din el s-au desprins mai multe companii cu capital privat ce au în proprietate zone distincte din fosta închisoare. O parte din fostul penitenciar a fost transformată în muzeu memorial de către Fundația Memorialul Închisoarea Pitești, o fundație privată, în 2014. După 1991, fiecare proprietar a modificat diferit zonele din imobil deținute, însă, se poate observa, chiar și în prezent, la fațadele tuturor corpurilor de clădire, asemănarea cu planurile inițiale de arhitectură și cu aspectul fostei închisori evidențiat în imagini din anii 1990.
În lista publicată online de Primăria Pitești, pe 11.01.2021, proprietarul corpului de clădire cunoscut ca „celularul” fostei închisori, Conarg SA, a obținut Certificatul de Urbanism pentru desființarea clădirii din Str. Negru Vodă, precum și pentru întocmirea PUZ pentru construire imobil locuințe colective (pozițiile 40, 41).
Prin adresa nr. 2/15.03.2021, Fundația Memorialul Închisoarea Pitești s-a sesizat în acest caz și a cerut clasarea de urgență a întregului imobil pentru protejarea acestuia, adresă comunicată Ministerului Culturii și Direcției Județene pentru Cultură Argeș, împreună cu documente necesare acestui demers. Prin răspunsul Direcției Generale de Cultură Argeș din 12.04.2021, ni s-a comunicat că membrii Secțiunii de evidență a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice „încurajează declanșarea procedurii de clasare de urgență și întocmirea dosarului de clasare conform normelor metodologice”. Prin adresa nr. 8/09.12.2021 am menționat importanța includerii în clasare a celor două imobile aflate la adresa Str. Negru Vodă nr. 30A, Pitești (actualmente sediu PNL), respectiv Str. Negru Vodă nr. 30, Pitești (Centru de resocializare al Penitenciarului Colibași), parte a ansamblului fostului penitenciar Pitești. Neavând niciun răspuns legat de finalizarea clasării definitive a complexului fostului penitenciar, prin adresa nr. 2/23.05.2022 am transmis un întreg dosar cuprinzând studiul istoric întocmit de fundația noastră pentru imobilul fostei închisori din Pitești, planuri care arată întregul ansamblu al penitenciarului, cercetări și mărturii legate de funcționarea penitenciarului, imagini și documente de arhivă. Nu am primit răspuns la ultimele noastre adrese, ceea ce ne îngrijorează, dat fiind că este posibil ca, în lipsa clasării definitive a imobilului, oricare dintre proprietari să primească autorizația de demolare, respectiv construire.
Reamintim importanța deosebită a corpului de clădire din proprietatea Conarg SA precum și a restului imobilului care nu a fost clasat încă, dată de faptul că în aceste secții se aflau celulele pentru deținuți, folosite aproape exclusiv pentru detenția politică în perioada 1944-1964. Zona de subsol (nivel -2) a celularului este păstrată cel mai aproape de starea originală a fostului penitenciar. Insistăm ca fiecare element din ansamblul fostului penitenciar să fie clasat ca monument istoric și protejat tocmai pentru că fiecare este un martor de netăgăduit al ororilor petrecute în timpul dictaturii comuniste în acest penitenciar. Mai mult, fiecare element conservat contribuie la o vedere de ansamblu asupra complexului peniteniciarului, îmbogățind patrimoniul material și imaterial al României, cercetarea istorică despre sistemul concentraționar din România și contribuind la păstrarea memoriei evenimentelor istorice petrecute aici.
Atragem atenția și asupra aspectelor estetic și etic al unui bloc de locuințe pe chiar locul unde sute de tineri și bătrâni, bărbați și femei anticomuniști au fost anchetați, torturați și înfometați de către regimul comunist. Ansamblul fostei închisori, ciuntit în eventualitatea unei demolări, ar deveni sufocat și lipit de o clădire complet diferită și nepotrivită ca utilitate și aspect.
În plus, acest corp de clădire ce se vrea demolat este legat structural de restul imobilului și nu există niciun studiu tehnic specializat care să stabilească exact starea structurii întregii clădiri, nici consecințele demolării unei părți asupra restului imobilului. Ne exprimăm profunda îngrijorare asupra faptului că demolarea poate afecta corpurile de clădire unde în prezent funcționează Memorialul Închisoarea Pitești.
Într-un moment în care se caută cu dificultate un spațiu pentru viitorul Muzeu al Ororilor Comunismului, de curând înființat, în care România a alocat fonduri consistente, prin PNRR, pentru crearea unor muzee centrate pe dictatura comunistă și în care se încearcă, prin eforturi uriașe, salvarea și consolidarea fostei închisori de la Râmnicu Sărat, aflată într-o stare avansată de degradare, ar fi o crimă permiterea distrugerii unei părți a fostului Penitenciar Pitești. Faptul că România consideră necesară înființarea mai multor muzee ale comunismului în perioada următoare reprezintă un semnal al importanței prezervării acestor martori ai istoriei recente pentru societatea românească și pentru cultura europeană.
În final, reflectăm la faptul că regimul comunist a permis supraviețuirea clădirii fostei închisori de la Pitești, chiar dacă dându-i diferite utilități, și ne exprimăm îngrijorarea ca tocmai regimul democratic actual să permită distrugerea uneia dintre ultimele închisori comuniste încă existente în România, de notorietate mondială.
Având în vedere situația expusă mai sus și luând în considerare declarațiile domniilor voastre din ultima perioadă legate de importanța cunoașterii și cercetării ororilor comunismului și a istoriei recente, noi, semnatarii prezentei scrisori deschise, cerem încă o dată să dispuneți finalizarea procedurii de clasare definitivă a întregului complex al fostei închisori Pitești din str. Negru Vodă nr. 30, Pitești.”
Scrisoarea deschisă este semnată de Maria Axinte, președinte Fundația Memorialul Închisoarea Pitești.
Semnatari:
Sergiu Rizescu, fost deținut politic, Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România
Marek Mutor, Președintele Platformei Europene pentru Memorie și Conștiință
Marius Oprea, istoric
Cosmin Budeancă, istoric, Fundația Culturală Memoria
Ion-Andrei Gherasim, Președintele Executiv al Fundației Corneliu Coposu
Ana Blandiana, Președintele Fundației Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului
Ioana Boca, Director executiv al Fundației Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului
Alin Mureșan, istoric, Președintele Centrului de Studii în Istorie Contemporană
Lucian Vasile, istoric, Președintele Asociației pentru Educație și Dezvoltare Urbană
Mădălina Mirea, muzeograf, curator
Alexandru Groza, Managerul Muzeului Ororilor Comunismului
Irina Hasnaș Hubbard, membru ICOM, ICMEMO
Gino Rado, Președintele Memorialului Revoluției din Timișoara
Alexandru Paleologu, Președintele Fundației Paleologu Mihai Alexandrescu, Manager interimar al Muzeului Național Brătianu
Flori Bălănescu, istoric, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului
Clara Mareș, istoric
Dr. Emanuel Costoiu, istoric
Filip Petcu, Manager al Muzeului Național de Artă Timișoara
Teodor Baconschi, scriitor și diplomat
Catalin Nedelcu, profesor de istorie la Școala Gimnazială ,,Iordache Pacescu” Coșești
Cosmin Năsui, istoric de artă, Asociația PostModernism Museum
Rețeaua Națională a Muzeelor din România
Pe același subiect
- Zilele Culturii și Spiritualității la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia. Părintele Nicolae Steinhardt, comemorat la 102 ani de la naștere - 29 iulie 2024
- „Carnea cultivată” în laborator, tot mai aproape de autorizare pentru comercializare în UE - 28 iulie 2024
- Părintele mărturisitor Constantin Voicescu, pomenit, duminică, la Mănăstirea Cernica - 27 iulie 2024