3 noiembrie.106 ani de la înființarea Vânătorilor de Munte în Armata Română

de
Sursa foto: Muzeul Național de Istorie

Joi, 3 noiembrie, Armata Română sărbătoreşte Ziua Vânătorilor de Munte.

În urmă cu 106 ani, era înființată, în cazarma Școlii militare de schiori din București, prima unitate de vânători de munte din Armata Română, la comanda căreia a fost numit căpitanul Virgil Bădulescu, informează Muzeul Național de Istorie a României.

Specialitate militară de elită, vânătorii de munte români s-au identificat cu basca (bereta specifică), pe care însă nu au purtat-o din 1916 și nu au fost singura armă/specialitate/unitate care au avut un asemenea articol de coifură.

Cel mai probabil, în primele luni de la înființare, vânătorii de munte nu au avut niciun însemn specific lor. Având în vedere că ofițerii și trupa care au încadrat Corpul vânătorilor de munte au provenit din mai multe arme, aceștia au purtat, o perioadă, însemnele și culorile de armă proprii armelor și unităților din care proveneau. Din 1917, vânătorii de munte au adoptat crenguța de brad pe gulerul vestonului, iar trupa purta și literele „VM”, din postav verde închis, la capelă și pe epoleți.

În „Monitorul Oastei” Nr. 9, 24 mai 1919 este publicat Înaltul Decret Nr. 1868 din 14 mai 1919, relativ la introducerea ca insigne pentru regimentul de vânători de munte literele M.V. (a se vedea și „Monitorul Oficial” Nr. 24 din 17 mai 1919). Acest însemn este, defapt, celebra cetină de brad, reprezentând, stilizat, literele „VM”, care va deveni de atunci și până în prezent simbolul vânătorilor de munte. Aici trebuie menționat faptul că, în perioada regală, semnele de armă nu erau purtate pe epolet, așa cum s-a generalizat în anul 1948 și este și în prezent. Până în anul 1930 nu am avut semne de armă, așa cum le înțelegem noi, astăzi. Trupa (prin trupă înțelegem, până în anul 1932, inclusiv subofițerii) avea la epolet și capele, numărul regimentului sau batalionului (divizionului) neînregimentat. Artileriștii aveau țevile de tun la capela trupei.

Din anul 1930 se introduc semnele de armă, dar ele erau purtate nu pe epolet, ci la nasturii cadrelor, la emblema șepcii cadrelor și la cartușiera leduncii și paftaua centurii de ceremonie a ofițerilor. Trupa purta în continuare litere sau cifre la coifură. În perioada regală, doar unitățile de gardă, cele cu cap onorific și vânătorii de munte au purtat însemne pe epolet, altele decât însemnele de grad. Inclusiv purtarea semnului vânătorilor de munte se realiza altfel decât în prezent, anume mai întâi cetina (înspre braț), apoi tresele de grad (înspre gât). Cetina (literele VM stilizate) au fost folosite de către vânătorii de munte între 1919-1948, 1964-prezent (între 1948-1961 vânătorii de munte au purtat pe epolet semnul de armă al infanteriei, grenada explodând).

În 1919 vânătorii și grănicerii primesc în dotare pălăria model „alpini”, iar vânătorii simpli, din 1923. Prin Decretul Regal nr. 3668 din 7 noiembrie 1930, era aprobat „Regulamentul asupra descrierii uniformelor vânătorilor de munte”, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 276 din 5 decembrie 1930, p. 18 (10222) – 25 (10229), era introdusă bereta vânătorilor de munte (articolul 13). Bereta kaki, de format mare, au avut-o în dotare vânătorii de munte între 1930-1990, cu excepția anilor 1961-1964, când vânătorii de munte nu au existat. Au diferit însemnele purtate pe bască (beretă): cornul vânătorilor, cetina de brad, niciun însemn și emblemele specifice întregii armate, ultimele în perioada comunistă. Dacă bereta kaki era purtată de către toate gradele, merită menționat că între 1930-1941 a mai existat și o beretă pentru uniforma de ceremonie a ofițerilor, identică la format cu cea kaki, dar de culoare maro între 1930-1932 și gri special între 1932-1941.

În 1990 bereta din toate structurile militare ce o aveau în dotare se micșorează, iar cea a vânătorilor de munte capătă culoarea verde închis (culorea de armă), în loc de kaki. În anul 2012 formatul beretelor din armata română se micșorează și mai mult. Merită menționat că beretă identică cu a vânătorilor de munte, kaki, au purtat și batalioanele de infanterie ușoară (purtată), în anii 30 și Regimentul de Gardă al Conducătorului Statului.

 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost