Prestigiosul jurnal „The European Conservative” a publicat aici un articol pe care l-am semnat despre conferința internațională organizată la București de Institutul de Studii Politice Conservatoare „Mihai Eminescu”.
În continuare puteți citi versiunea integrală în limba română:
Weekendul trecut, capitala României, București, a fost gazda unui remarcabil eveniment, o conferință internațională la care au participat prestigioși reprezentanți ai partidelor conservatoare și suveraniste și lideri de opinie, din opt state europene (Italia, Polonia, Portugalia, Finlanda, Belgia, Spania, Republica Serbia și România) și Israel. Intitulată „That Europe We Believe In” – ecou al Declarației de la Paris din 2017 – conferința a fost organizată sub egida Institutului pentru Studii Politice Conservatoare „Mihai Eminescu”, fondat de partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
Peste o sută de persoane au luat parte la evenimentul desfășurat într-o impresionantă sală a Palatului Parlamentului din București – cea mai mare clădire administrativă din lume (pentru scopuri civile). Organizată în 3 părți, fiecare având câte două ore, conferința a avut drept principal obiectiv „prezentarea unei viziuni conservatoare asupra dezvoltării Europei”. Potrivit organizatorilor, o cooperare sub forma unui parteneriat de lungă durată este „crucială”, pentru „a dezvolta și securiza un puternic bloc conservator în întreaga Europă”.
Prima parte a evenimentului a fost deschisă de președintele Institutului Conservator, senatorul Claudiu Târziu, și de președintele AUR, George Simion. În discursul său intitulat „În apărarea normalității”, Claudiu Târziu a vorbit despre faza degenerativă a Europei de astăzi, cauza majoră fiind ideologia neomarxistă. Potrivit acestuia, neomarxismul este sursa politicilor distructive emanate de la Bruxelles, iar ținta sa este demolarea lumii normale, așa cum o cunoaștem. Prin manipularea limbajului și prin dictarea unor interdicții a căror încălcare este pedepsită aspru, neomarxismul „întoarce normalitatea pe dos” și urmărește să instaureze o dictatură la nivel mondial, viclean numită „noua normalitate”, a mai afirmat Claudiu Târziu. „Cei mai conștienți” de acest pericol sunt conservatorii, aceștia fiind „chemați să apere normalitatea și să o restaureze”.
La rândul său, președintele AUR, George Simion, a vorbit despre Europa noastră, în antiteză cu Europa lor. „Europa noastră și modul în care vedem noi lumea se concentrează pe libertate – culturală, socială, religioasă – în timp ce Europa birocraților de la Bruxelles înseamnă numai restricții și totalitarism”. George Simion și-a exprimat speranța că, în urma alegerilor europene din mai 2024, forțele patriotice, conservatoare și suveraniste vor sărbători o uriașă victorie în Parlamentul European, o colaborare a acestora fiind imperativă pentru a învinge acest cancer ideologic.
Partea I a evenimentului a continuat cu discursul europarlamentarului Kosma Słotowski, membru al partidului Lege și Justiție (PiS) din Polonia, care a remarcat că Polonia este una dintre țările care au resimțit cel mai puternic măsurile dezastruoase ale Uniunii Europene, fiind „jefuită” de Comisia Europeană. Słotowski a accentuat necesitatea unei alianțe puternice a partidelor conservatoare care să dețină puterea în viitorul Parlament European și a lăudat rezultatele electorale fabuloase ale dreptei în Italia și Suedia.
Michael Kleiner, președintele Curții Supreme a partidului Likud, recent victorios în Israel, a subliniat că cetățenii trebuie să-și iubească propria țară pentru a-i putea înțelege pe ceilalți care își iubesc propria patrie. Printr-un mesaj video, europarlamentarul francez Nicolas Bay (din partea partidului lui Eric Zemmour, Reconquête!) a salutat inițiativa Institutului Conservator „Mihai Eminescu” de a reuni la București „apărători ai propriilor patrii, ai valorilor noastre și ai viziunii conservatoare în fața unei Uniuni Europene care a trădat toate principiile inițiale ale acestui frumos proiect european”.
Prințul Șerban Dimitrie Sturdza, diplomat și antreprenor, descendent al unei vechi familii nobile românești, s-a exprimat împotriva unui super-stat federal și în favoarea unei „comuniuni a unor state independente și suverane cu propria putere de decizie, iar catalizatorul acestor state să fie credința și cultura”. „Tot mai multe popoare se trezesc!”, a conchis prințul român.
Jurnalistul spaniol Alvaro Peñas Lopez a vorbit despre „recucerirea unui narativ al adevăratei Europe” și despre necesitatea cunoașterii istoriei noastre adevărate. „În mass-media suntem în situația David-Goliat. Dacă nu vom spune lumii istoria așa cum a fost, o vor povesti alții, conform nebunei lor ideologii”. Într-un foarte apreciat discurs, Traian Ungureanu, jurnalist român și fost membru al Parlamentului European, a afirmat că „pariul nostru, misiunea noastră, nu este de a reinventa, ci de a readuce cultura europeană acolo de unde a fost izgonită”.
Partea I s-a încheiat cu discursul prim-vicepreședintelui Partidului Adevăraților Finlandezi, Leena Meri, care s-a pronunțat împotriva transformării Europei „într-o masă cenușie”, dominată de invaziile imigranților. „Vrem o Europă care respectă statele naționale, iar ultimele victorii ne încurajează să credem într-o Europă condusă de suveraniști”.
Partea a II-a a debutat cu discursul senatorului AUR, Sorin Lavric, secretar al Senatului României, care a afirmat tranșant: „Aflată pe marginea prăpastiei, UE trebuie reformată din temelii. Ea va fi o uniune a statelor suverane sau nu va mai fi deloc. AUR își dorește ca România să calce pe urmele Italiei, Poloniei și Ungariei, țări în care clasa politică a avut demnitatea de a înfrunta birocrația neo-marxistă de la Bruxelles”.
Europarlamentarul român Cristian Terheș a susținut că miza astăzi este însăși existența națiunilor, iar conservatorii trebuie să acționeze pentru a înlătura și a înlocui aceste elite nealese de nimeni care vor să ne decidă destinele fără niciun respect față de popoare.
Francesco Giubilei, președintele mișcării conservatoare italiene Nazione Futura și al think-tank-ului Fondazione Tatarella, a vorbit despre măsurile profund greșite ale Bruxelles-ului în domeniile emigrației, mediului și tranziției energetice, despre primatul identității naționale și noua politică a guvernului de centru-dreapta condus de Giorgia Meloni. „Trebuie să împiedicăm ștergerea propriei identități”, a declarat, în expunerea sa, Francesco Giubilei.
Profesorul Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a oferit câteva sfaturi pentru salvarea adevăratei Europe, între care: transformarea Parlamentului European într-o instituție cu adevărat reprezentativă. Radu Ghidău, președintele partidului Alianța Național-Țărănistă, a vorbit despre tradiție: „respectul față de tradiție reprezintă personificarea iubirii față de neam și țară”.
Profesorul Zbigniew Krysiak, director în cadrul Institutului de Gândire Schuman din Polonia, s-a referit, în discursul său, la „profeția” marelui vizionar european Schuman: „Democrația în Europa va fi creștină sau nu va fi deloc. Democrația anticreștină va fi o parodie care va continua să degenereze în tiranie sau anarhie”. Marian Munteanu, directorul Institutului pentru Memorie și Identitate „Vechea Europă”, și-a exprimat convingerea fermă în „triumful Europei celei vii, puternice și adevărate, din care nu am plecat de fapt niciodată”.
La finalul părții a II-a, președintele partidului portughez Chega, André Ventura, a ținut unul dintre cele mai anticipate și îndelung aplaudate discursuri ale întregului eveniment. Liderul Chega a vorbit despre modul în care Parlamentul European condiționează deciziile politice ale statelor-membre. „Toate țările europene au nevoie de bani – pentru reforme, pentru investiții, pentru dezvoltare, pentru sănătate. Însă ei nu ne ajută, ne cumpără!”, a afirmat André Ventura, exemplificând totodată cu amenințările proferate de șefa Comisiei Europene la adresa cetățenilor italieni înaintea alegerilor. Liderul conservator portughez a definit vremurile în care trăim prin această uriașă bătălie culturală, a cărei dimensiune poate fi conștientizată doar prin înțelegerea a ceea ce se petrece în școli, universități și campusuri. „Trebuie să avem curajul să pornim în această bătălie, pentru că altfel ne va transforma; dacă le dăm această putere ne va schimba pentru totdeauna viețile în așa fel încât în 2-3 ani nu ne vom mai putea întoarce. Trebuie să luptăm!”
Partea a III-a (finală) a conferinței a fost deschisă de scriitorul român Andrei Dîrlău, care a vorbit despre „deriva ideologică” a UE, calificând drept o „uzurpare” a competențelor în detrimentul statelor-membre și sublinind utilizarea ilegitimă a conceptului de „suveranitate europeană” de către Ursula von der Leyen.
În continuare, Tamara Milenković-Kerković, vicepreședinte al partidului sârb Dveri și membră în Adunarea Națională (Parlamentul din Serbia), a afirmat: „Ne aflăm aici pentru a lupta împotriva unui adversar comun. Astăzi, a fi conservator înseamnă să gândești liber și să te lupți pentru libertate. Victoria politică trebuie să fie premisa și pentru victoria în alte domenii, precum cultura sau educația. Conservatori din toate țările, uniți-vă!”
Antreprenorul româno-american Cornel Petrișor a vorbit despre cât de dificil este să fii conservator astăzi, făcând referire la provocările prin care trec tinerii care cred „într-o viață normală, principii fundamentale și Dumnezeu”. Potrivit lui Francesco Paolo Capone, Secretarul General al sindicatului italian Unione Generale din Lavoro, „a venit timpul ca în Europa fiecare să își dezvolte propriul rol, să își asume fiecare propria direcție. Lumea occidentală s-a născut din civilizația, cultura, solidaritatea noastră. Europa are în rădăcinile sale toate resursele care pot da răspunsul globalizării”.
Într-un alt mesaj video adresat participanților, Boško Obradović, președintele partidului Dveri și membru în Adunarea Națională din Serbia, s-a referit la partidele conservatoare ca la „apărătoare ale viitorului”, în vremuri în care „sunt amenințate valorile noastre creștine, familia noastră tradițională, curajoasele noastre națiuni istorice suverane”. Profesorul Mircia Chelaru, general, deputat AUR și fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, a insistat că „lupta noastră trebuie concentrată pe demascarea falsurilor. Națiunile nu sunt identități artificiale. Ele nu pot fi reconfigurate prin mutații de laborator, păstrându-și rezistența naturală”.
În finalul părții a III-a, Carlo Fidanza, liderul delegației Fratelli d’Italia în Parlamentul European și membru în Biroul Grupului ECR, a susținut după cum urmează: „Europa nu este un consiliu de administrație care se reunește să ia anumite decizii. Europa trebuie să fie spațiul politic care pune în practică visul miilor de cetățeni europeni pentru a construi un viitor. Trebuie să fim puternici, mândri de identitatea, de istoria, de tradițiile, de rădăcinile noastre. Trebuie să facem un efort pentru o Europă puternică!”, au fost cuvintele de final ale lui Carlo Fidanza.
În încheiere, senatorul român Claudiu Târziu, președintele institutului care a organizat Conferința, a subliniat că tradiția trebuie să rămână constant sursa noastră de inspirație politică și de putere, miza fiind viitorul și noile generații. „Este imperativ să câștigăm bătăliile politicea – acum!”
Evenimentul organizat la București de către Institutul pentru Studii Politice Conservatoare „Mihai Eminescu” a avut ecouri considerabile inclusiv în presa mainstream. Atât participanții, cât și observatorii externi, au remarcat claritatea mesajelor transmise de distinșii oaspeți, precum și organizarea foarte bună în ansamblu.
