Conferința “România de Dincolo de Granițe˝, dedicată românilor din diaspora și organizată de Comisia pentru constituționalitate din Camera Deputaților, în colaborare cu Grupul parlamentar AUR, se desfășoară în zilele de 22 și 23 decembrie 2022 la Palatul Parlamentului din București.
Întâlnirea cu reprezentanții comunităților de români din afara granițelor țării are ca scop identificarea unor soluții practice, realiste, la problemele cu care se confruntă diaspora în această perioadă. Indiferent de apartenență sau convingeri politice, românii împărtășesc aceleași valori și au dreptul la respect și protecție din partea Statului Român
Este responsabilitatea noastră să întindem o mână celor care au fost siliți de viață să își câștige pâinea pe alte meleaguri, dar și să dăm un semnal clar, puternic, întregii lumi, că statutul de cetățean român trebuie respectat oriunde și are în spate susținerea totală a autorităților de la București.
Conferința pune în dezbatere câteva dintre cele mai importante măsuri și decizii administrative pe care România trebuie să și le asume în relația cu cetățenii săi stabiliți peste graniță:
- Sporirea numărului de secții de vot în afara țării pentru a oferi șanse reale de a își exprima dreptul de vot tuturor românilor aflați în străinătate
- Asumarea oficială, la nivel de politică de stat a protecției necondiționate pentru fiecare cetățean român din afara granițelor țării
- Lansarea unor programe școlare de limba română, cultură și istorie națională, dedicate copiilor și tinerilor din diaspora, prin cooperarea dintre autoritățile de la București și statele gazdă
- Suplimentarea si profesionalizarea personalului consular, corespunzător situației reale din zonele unde există comunități românești
- Simplificarea procedurilor consulare pentru deblocarea activității din reprezentanțele României din străinătate
- Deschiderea centrelor comunitare din diaspora, care să aibă în organigramă personal calificat pentru consultanță juridică și administrativă
Din discursul susținut de senatorul Claudiu Târziu, președintele CNC AUR:
Sunt 33 de ani de când România a trecut printr-o schimbare radicală de regim, cu preț de sânge. A meritat? Unii spun că martirii de atunci au murit degeaba. Noi, cei prezenți în această sală, am putea depune mărturie că nu este adevărat. Faptul ca astăzi suntem liberi să circulăm pare ceva firesc, dar acum 33 de ani, libertatea circulației nu exista. Faptul că astăzi putem să spunem liber ce gândim – încă în România se mai poate lucrul ăsta, corectitudinea politică nu a ajuns până într-acolo încât să fim închiși sau marginalizați social pentru ceea ce spunem – este o consecință a schimbării din decembrie 1989. Și așa mai departe….Să fim recunoscători pentru lucrul acesta, să-l conștientizăm în profunzimea lui și, mai ales, să ne plecăm gândul și să închinăm o rugăciune și pentru cei care au făcut posibile toate aceste drepturi și libertăți. Să nu ignorăm. Aceste drepturi și libertăți pot fi oricând pierdute și ni s-a arătat în 2020 și 2021, pe timpul așa-zisei pandemii, că foarte ușor putem pierde libertatea și, mai ales, foarte puțini sunt dispuși să o apere. Mai degrabă, sunt mulți cei care ar renunța bucuroși la ea pentru o iluzorie securitate, siguranță.
(…)
Este un moment prielnic pentru a face un excurs in istoria noastră recenta și pentru că urmăresc, prin cele câteva cuvinte pe care o să vi le spun, nu să vă fac o dare de seamă, ci să vă dau suficiente motive să credeți în continuare în România, să credeți în continuare în neamul românesc. Această credință este vitală pentru renașterea României și pentru reîntregirea neamului românesc.
Sunt președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României și mi-am ales această poziție, deși puteam să n-o fac, pentru că nu mă obliga nimic și pentru că postura de lider de grup la Senat îmi dă destul de multe bătăi de cap. Dar am vrut să o fac pentru că eu eram preocupat de românii de pretutindeni dinainte de a intra in politica de partid, cu mult înainte, din anii 90. Și am și făcut diverse lucruri așa cum m-am priceput și am putut, din societatea civilă si presă. Cunoșteam foarte bine problematica și știam câtă nevoie au românii din afară de o reprezentare corectă și de un apărător în Parlamentul României. Și mai mult decât atât, știam câtă nevoie are România de românii din afară, pe care îi uită, îi disprețuiește și îi tratează, de cele mai multe ori, în mod nedemn.
În calitatea mea de președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, am încercat, pe cât mi-a stat in putință, având această pondere parlamentara de doar 10%, să atenuez din toate lucrurile negative care se abat asupra românilor de pretutindeni și să îndrept acolo unde pot să îndrept printr-o intervenție directă în structurile de putere ale statului și, când acest lucru nu dă roade, prin poziție politică exprimată în mod ferm și clar.
Ce am constatat încă de la începutul mandatului: nu există o strategie pentru românii de pretutindeni. Dacă este să ne referim doar la romanii plecați in străinătate înainte sau după căderea regimului comunist, din pricini politice și unii și ceilalți, pentru că și cei de după 1990 au plecat pentru că au fost alungați de către politicienii noștri. Au fost alungați prin regimul de teroare de la începutul anii 90, au fost alungați prin sărăcia la care au fost supuși, prin lipsa locurilor de muncă si așa mai departe.
Avem aceste două mari părti ale românitatii din afara granițelor și mai avem o parte care se află într-un alt stat românesc și la care trebuie să ne gândim, de asemenea.
Revenind insă la dumneavoastră, care proveniți mai ales din exilul economic. Si dumneavoastră vă impărtiti in două: pe de o parte, sunteți cei care trăiti acolo de nevoie, pentru că in România nu vi se oferă posibilitatea unei dezvoltări personale și familiale așa cum ați merita, după capacitatea și nazuințele dumneavoastră, și cei care deja v-ați obișnuit să stați acolo și nu vă mai puneți problema întoarcerii acasă.
O strategie integrală pentru românii de pretutindeni ar trebui să aibă soluții si pentru cei care vor să rămână in străinătate, dar să rămână români, și pentru cei care vor să se întoarca in tara, dar într-un mod demn.
Puterea nu are o strategie, pentru că nu si-a pus problema aceasta. Noi ne-am pus-o si avem o strategie, va reieși si din dezbaterile pe paneluri. Ei acum dau semnale că ar vrea să alcătuiasca o strategie. E o minciună cu o anumită încarcatură electorală și veți vedea că nu vor face nimic în acest sens. Lipsa unei strategii se vede si din faptul că departamentele dedicate pentru romanii de pretutindeni au fost subdimensionate și subfinanțate. Anul acesta li s-au promis mai mulți bani pentru 2023. Vom vedea unde vor merge acei bani, pentru că și asta e o problemă.
Vă invităm să vizionați discursul în totalitate:
- Premierul Marcel Ciolacu, în presa austriacă: Forțele extremiste trebuie izolate - 23 noiembrie 2024
- Iniţiatorul constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, Eugen Pătraş, interdicţie de a intra pe teritoriul ucrainean - 23 noiembrie 2024
- Europarlamentarul Claudiu Târziu, la Iași: Vă chem să mergeți la vot și să alegeți oameni care țin cu România! - 22 noiembrie 2024