Rezoluția „România de dincolo de granițe”

Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al partidului Alianța pentru Unirea Românilor:

„Noi, AUR, avem obligația de a asigura românilor de pretutindeni participarea efectivă la viața politică a țării, să inversăm direcția pe care au trasat-o partidele vechi care i-au ignorat și abandonat pe românii trăitori dincolo.

Reunificarea este posibilă cu efortul tuturor, al celor din țară și al celor din afara granițelor! Doar unii fără ceilalți nu vom reuși”.

Ieri, la finalul celei de-a doua zi a Conferinței „România de dincolo de granițe”, a fost adoptată Rezoluția diasporei, care conține concluziile principale ale dezbaterilor din aceste zile:

„Emigrația română istorică, diaspora economică românească tot mai numeroasă, precum și românii deportați și urmașii acestora, provenind din România sau din alte state, au dreptul legitim de a-și păstra identitatea, de a păstra legături vii cu țara, precum și dreptul de a se repatria.

Expatrierea românilor pe motive politice, economice sau de altă natură este un fenomen care trebuie combătut prin politici pozitive și pro-active, inclusiv economice, bazate pe necesitatea practică de solidaritate națională, în beneficiul acestor români.

România trebuie să înceteze a mai fi un exportator masiv de brațe de muncă ieftine. În acest scop trebuie promovate politici care să asigure crearea în țară a unui număr suficient de locuri de muncă bine plătite, de natură să le permită românilor un nivel de trai decent.

Este necesară înființarea unui Autorități a Repatrierii și Reinserției, cu un buget adecvat, care să faciliteze revenirea în România a românilor din emigrație, din diaspora economică și din deportare. Această autoritate va putea fi desființată în condițiile în care raportul dintre corpul social al țării și totalitatea românilor expatriați ar reprezenta o proporție de 10 la 1.

Limba română constituie elementul de bază al identității noastre naţionale, iar păstrarea limbii române în diaspora trebuie să fie unul dintre obiectivele fundamentale ale politicilor legate de românii de pretutindeni.

Statul român, împreună cu Biserica, trebuie să înființeze o rețea de școli românești pentru copiii românilor din diaspora. Acest lucru constituie o prioritate strategică, întrucât păstrarea limbii române de către copii reprezintă un factor în măsură să faciliteze în orice moment revenirea și reintegrarea lor în patrie.

Rețeaua de școli trebuie să cuprindă, pe de o parte, școlile publice din statele cu un număr mare de români pe teritoriul lor, în care să se studieze limba, cultura și civilizația românească, și, pe de altă parte, școlile private care vor fi înființate de statul român.

Biserica va avea un rol complementar, extrem de important, prin asigurarea funcționării școlilor de sfârșit de săptămână.

Educația românească a copiilor români din diaspora trebuie să devină obiectiv strategic al statului român.

Românii expatriați, în cazul în care nu dețin cetățenia română, trebuie să beneficieze de proceduri simplificate pentru dobândirea sau redobândirea cetățeniei.

Este necesară debirocratizarea și profesionalizarea urgentă a serviciilor consulare oferite românilor din afara granițelor României de către statul român prin oficiile diplomatice din străinătate și vom susține reintroducerea opțiunii programărilor telefonice pentru asistență consulară.

Asistența acordată familiilor de români cărora instituții ale statelor în care trăiesc le-au luat copiii pe motive neîntemeiate, trebuie să devină o prioritate a Ministerului Afacerilor Externe.

Cetățenii români de peste hotare trebuie să poată participa efectiv la viața politică a țării, inclusiv prin exercitarea la distanță a votului prin corespondență și a votului electronic.

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate trebuie să fie reprezentați proporțional cu ponderea lor numerică în Legislativul național. În acest scop, vom acționa pentru înființarea unui număr suficient de circumscripții electorale externe, corespunzător numărului de cetățeni români din diverse state și regiuni ale lumii.

Norma de reprezentare a cetățenilor români în Parlamentul național trebuie să fie una și aceeași atât în circumscripțiile electorale din interiorul granițelor, cât și în cele din afara țării.

Românii trebuie să fie încurajați să se întoarcă acasă, prin facilitarea acordării de credite fără dobândă pentru achiziționarea unei locuințe și facilități fiscale pentru cei care doresc să dezvolte afaceri.

Ca urmare a numărului uriaș de cetățeni români și etnici români aflați în afara frontierelor României și a problematicii complexe cu care aceștia se confruntă, este necesară reînființarea unui Minister al reîntregirii și al românilor de pretutindeni.”