România a cheltuit, în perioada martie- octombrie, 75 de milioane de euro pentru cazarea și masa refugiaților din Ucraina, prin programul 50/20, anunță ISE.
Premierul Nicolae Ciucă anunța în luna august că UE a decontat o primă tranșă de 39 de milioane de euro din acești bani.
Potrivit sursei citate, Constanța este județul care a decontat cei mai mulți bani pentru refugiații din Ucraina, după București-Ilfov. Conform ISU Dobrogea, județul Constanța a decontat până la 31 octombrie, prin 500 de facturi, 13 milioane de euro, din care 9,9 milioane au ajuns la persoane fizice și 3,1 milioane la persoane juridice.
Din cele 70 de primării din județul Constanța, 32 au în evidență persoane fizice care au depus cereri pentru decontarea cheltuielilor legate de hrănirea și cazarea de urgență.
ISU Dobrogea a explicat faptul că „nu există un buget prestabilit”, iar cheltuielile sunt decontate ”în funcție de solicitările primite din partea operatorilor economici/ persoanelor juridice care au pus la dispoziție spații de cazare aprobate prin hotărârile comitetelor județene pentru situații de urgență”.
Primăriile sunt cele care întocmesc situațiile centralizatoare cu cetățenii ucraineni găzduiți de persoanele fizice, numărul de zile de găzduire și suma solicitată.
Maramureș, Brașov, Suceava, Cluj, Sibiu și Iași sunt, în această ordine, următoarele județe după Constanța, din prisma sumelor de bani decontate pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni, cu peste 2 milioane de euro fiecare.
La polul opus se află preponderent județele din sudul țării, cum ar fi Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin, Teleorman, Ialomița, Buzău, Olt, Giurgiu, dar și Harghita și Covasna, fiecare decontând sub 200.000 de euro.
Cum circulă banii
Circuitul banilor pentru refugiații ucraineni este relativ simplu și începe din fondul de rezervă al Statului român, pus la dispoziție de Guvern. De acolo sunt dislocate sumele necesare și transferate către Ministerul Afacerilor Interne.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU, din cadrul MAI) trimite banii către Inspectoratele pentru Situații de Urgență (ISU) subordonate din țară. Ulterior, banii sunt transferați de la inspectorate la primăriile care solicită sumele de ajutor, într-un cont deschis la Trezoreria Statului. Transferul banilor de la ISU la unitățile administrativ-teritoriale se face în maximum 10 zile de la solicitare.
Ultimul pas este reprezentat de plata efectivă, în cont sau numerar, în baza facturilor sau a chitanțelor, către persoanele fizice care au cazat refugiați ucraineni. La final, Statul român decontează banii de la Comisia Europeană.
Conform Ordonanței de Urgență nr. 20 din 7 martie 2022, Statul român plătește pentru cazarea unui refugiat ucrainean 50 lei/zi, iar pentru hrana acestuia 20 lei/zi.
Închirierea unui imobil pentru refugiați este cu atât mai avantajoasă cu cât numărul de ucraineni găzduiți este mai mare. Spre exemplu, proprietarul unui apartament cu două camere care găzduiește o mamă cu doi copii și pe bunica acestora decontează 200 de lei/zi pentru cazarea celor patru, adică 6000 de lei pe lună (1200 euro), notează sursa citată.
Ce urmează
Prin comparație, în Bulgaria, unde s-au refugiat în jur de 50.000 de ucraineni, aceștia vor fi nevoiți să părăsească, începând cu 1 decembrie, o parte din hotelurile de pe coasta de sud a Mării Negre, după ce statul bulgar a micșorat suma alocată pentru aceștia de la 40 la 15 leva/zi. Aproximativ 13.000 de ucraineni sunt cazați în hoteluri, conform publicației bulgare segabg.com.
Aceeași sursă transmite că Guvernul de la Sofia are deja tranșe de bani datoare la unitățile hoteliere care i-au cazat pe refugiați și le-au asigurat mesele, în cadrul Programului de asistență pentru ucraineni.
Cele trei soluții pentru refugiații din Bulgaria ar fi să se mute în chirie, într-o bază amenajată de Statul bulgar (deși numai cei nou-veniți pot fi admiși în baze conform presei bulgărești, n.red.) sau să părăsească țara.
În România, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a transmis în mai multe rânduri că se așteaptă la noi valuri de refugiați în contextul prelungirii războiului declanșat de Rusia, dar mai ales pe fondul înăspririi condițiilor de trai din țara rămasă fără curent electric și căldură.
Arafat a mai spus, de asemenea, că următoarele valuri de refugiați vor fi mai vulnerabile, cu mai puține resurse materiale, deci posibilitatea ca ei să rămână în număr mai mare pe teritoriul României va fi ridicată.
Pe același subiect
- Zilele Culturii și Spiritualității la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia. Părintele Nicolae Steinhardt, comemorat la 102 ani de la naștere - 29 iulie 2024
- „Carnea cultivată” în laborator, tot mai aproape de autorizare pentru comercializare în UE - 28 iulie 2024
- Părintele mărturisitor Constantin Voicescu, pomenit, duminică, la Mănăstirea Cernica - 27 iulie 2024