Ce a declarat Vasile Bănescu:
„În legătură cu ideea țâșnită din vidul exterior realității, aceea a ipoteticei intrări / preluări a preoților comunității românești din Ucraina sub jurisdicția BOR, este bine de știut că aceasta nu poate înființa nicio unitate administrativă (parohie sau eparhie) pe teritoriul aflat sub jurisdicția altei Biserici, nici nu poate prelua preoți și parohii din afara granițelor ei canonice decât la solicitarea concretă, oficială a comunității respective (condiție fundamentală) și doar în cadrul unui dialog oficial, firesc și necesar cu autoritatea bisericească locală și recunoscută canonic”.
De ce nu are dreptate Vasile Bănescu:
Am luat act cu profundă întristare de reacția domnului Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, în legătură cu Apelul nostru încurajator adresat credincioșilor, preoților, monahilor și ierahilor ortodocși de etnie română din Nordul Bucovinei, ținutul Herța și Nordul Basarabiei, cuprinse în actuala regiune Cernăuți, dar celor din regiunile Odesa și Transcarpatică, de a decide, în deplină libertate, revenirea în comuniunea directă și jurisdicția canonică tradițională a Bisericii Ortodoxe Române, ieșind astfel din ecuația confruntării canonice ruso-ucrainene, precum și din logica păguboasă care opune centrul de putere religioasă de la Moscova celui de la Constantinopol.
Punctul de vedere exprimat de domnul Bănescu față de un Apel care nu a fost adresat Patriarhiei Române vine în răspăr cu adevărul istoric și național, cu ideea de libertate a credincioșilor de a-și alege singuri, în mod liber și responsabil, afilierea jurisdicțional-canonică.
Declarația vine în contradicție flagrantă și cu legislația ucraineană în domeniul libertatății de conștiință și organizațiilor religioase care instituie dreptul de liberă afiliere a credincioșilor și comunităților lor unui centru religios din afara țării, fără aprobări superioare.
Acest punct de vedere denotă o regretabilă abdicare de la poziția oficială a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, exprimată la 15 martie 1992, prin care s-a subliniat că Patriarhia Română nu a recunoscut niciodată desființarea Mitropoliei Bucovinei cu sediul la Cernăuți, ca și a Mitropoliei Basarabiei cu sediul la Chișinău, și că nu poate accepta consecințele nefaste ale Pactului Ribbentrop-Molotov pe plan bisericesc.
Deosebit de grav în declarația domnului Bănescu este faptul că acesta consideră ca fiind canonică jurisdicția abuzivă a Patriarhiei Ruse de la Moscova peste românii din ținutul Herța, Nordul Bucovinei și Nordul și Sudul Basarabiei, dar și din Republica Moldova, teritorii numite, în acord cu un cunoscut concept imperial moscovit, drept ”teritoriu canonic” al altei Biserici, subînțelegând prin aceasta Biserica Ortodoxă Rusă, care susține fățiș agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei.
Considerăm că acestă declarație este periculoasă în condițiile în care mai mulți cetățeni ucraineni, ortodocși de etnie română, și comunitățile lor bisericești locale au intrat de mult în jurisdicția canonică a Bisericii Ortodoxe Române, aderând în libertate la Exarhatul Plaiurilor cu sediul la Chișinău, în conformitate cu legislația ucraineană în vigoare. Acești români ortodocși, cetățeni ai Ucrainei, au optat deja pentru afilierea la jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române, prin Exarhatul Plaiurilor cu sediul la Chișinău, iar alții sunt deciși să înbrățișeze această opțiune, ezitând să o facă de teama că cererile lor ar putea fi tratate cu refuz.
Amintim în context că Episcopia de Bălți (fostă a Horinului) și Episcopia Basarabiei de Sud (fostă a Cetății Albe – Ismail) din Mitropolia Basarabiei, potrivit Statutelor lor de organizare și funcționare, înregistrate de organele competente ale Republicii Moldova, sunt episcopii transfrontaliere, cu drept de jursdicție canonică atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina.
Românii ortodocși din Ucraina, smulși cu forța din trupul Bisericii mame Ortodoxe Române și rămași până astăzi în prizonieratul canonic moscovit, nu sunt nici ruși și nici ucraineni, aflându-se în prezent în postura ingrată de victime colaterale ale războiului ruso-ucrainean. Acestor români trebuie să li se respecte dreptul de a decide liber, pentru ei înșiși și pentru comunitățile lor, în ceea ce privește comuniunea canonică cu o Biserică autocefală recunoscută de ansamblul Ortodoxiei și care nu se află în conflic major cu niciuna dintre celelalte Biserici Ortodoxe locale. Uzarea, în libertate, de acest drept natural și legitim i-ar pune pe românii ortodocși din Ucraina în condiții de egalitate cu alte minorități ortodoxe neslave, anume cu minoritatea greacă ortodoxă din Ucraina, pentru care Patriarhia Ecumenică de Constantinopol a instituit în anul 2018 un Exarhat al său în Ucraina care nu depinde de niciuna dintre Bisericile Ortodoxe în rivalitate din țara vecină.
Dezavuăm poziția exprimată de domnul Bănescu și reînnoim Apelul nostru încurajator către credincioșii, preoții, călugării și ierarhii de origine română din Ucraina să nu ezite să părăsească prizonieratul canonic moscovit și să ceară oficial și în deplină libertate revenirea lor și a comunităților lo în comuniunea și jurisdicția tradițională a Bisericii Ortodoxe Române, în conformitate cu drepturile acordate lor de legislația ucraineană în vigoare și normele dreptului internațional în domeniu, ieșind astfel din logica confruntării canonice ruso-ucrainene.
Semnează:
Asociația „Răsăritul Românesc”
Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni
Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni
Asociația ROST
Asociația ProVita București
Asociația MORE
- Premierul Marcel Ciolacu, în presa austriacă: Forțele extremiste trebuie izolate - 23 noiembrie 2024
- Iniţiatorul constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, Eugen Pătraş, interdicţie de a intra pe teritoriul ucrainean - 23 noiembrie 2024
- Europarlamentarul Claudiu Târziu, la Iași: Vă chem să mergeți la vot și să alegeți oameni care țin cu România! - 22 noiembrie 2024
Bănesc asta, Balanescu ia banii Mitropoliei pe de moaca, sa se mai cultive, are ochelari sa vadă bine realitățile Ortodoxiei Romane!