Valul românesc conservator: Interviu cu Claudiu Târziu (AUR) pentru publicația The European Conservative

În paginile ediției de iarnă, recent lansate, a prestigioasei reviste The European Conservative, a fost publicat un amplu interviu realizat cu președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, senatorul Claudiu Târziu.

Aici puteți citi traducerea integrală în limba română:

1. Ce ne puteți spune despre Institutul de Studii Politice Conservatoare Mihai Eminescu? De ce ați ales numele lui Mihai Eminescu și ce își propune să realizeze acest institut?

Claudiu Târziu: Ideea acestui institut de studii conservatoare a fost inspirată de înființarea, în 2019, a Alianței pentru Unirea Românilor, însă pașii concreți au fost făcuți abia după alegerile parlamentare din 2020. Fondatorul său oficial este partidul AUR.

Sunt mai multe motive care au stat în spatele alegerii numelui. În primul rând, Mihai Eminescu este părintele spiritual al conservatorismului românesc. Deși este cunoscut drept poetul național al poporului român, Eminescu a fost și un important gânditor conservator, un foarte bun jurnalist și analist al vremurilor sale – nu numai un minunat om de cultură, ci și un cetățean activ și implicat.

L-am ales pe Eminescu și pentru a accentua ideea importanței culturii, în cel mai larg sens al termenului, pentru destinul nostru și acțiunea politică.

Trăim într-o epocă în care este foarte evident faptul că luptele politice și marile clivaje ideologice își au originea și sunt alimentate de cultură și de valori. Încleștarea dintre globalism și suveranism, dintre apărătorii vieții și promotorii unei culturi ai morții, este doar o manifestare în plan politic a războiului cultural care are loc de la Revoluția Franceză încoace în spațiul european.

Chiar dacă lupta politică pare a se reduce la o goană după voturi, la un nivel mult mai profund este o competiție pentru mințile și inimile oamenilor, iar această luptă este una culturală, în esență.

Rolul principal al institutului nostru este de a încuraja formarea, manifestarea și răspândirea gândirii politice conservatoare. Ceea ce noi numim „conservatorism”, „suveranitate” sau „dreapta națională” are nevoie de concepte clar definite, de politici articulate și programe bine gândite care să fie promovate în spațiul public. Dorim să facem din acest institut un laborator de idei și politici, o școală politică, dar și o platformă de colaborare internațională cu alte organizații conservatoare din întreaga lume și în special din Europa.

2. Recent, Institutul pe care îl conduceți a organizat la București o conferință internațională conservatoare intitulată „Acea Europă în care credem”, care a beneficiat de prezența unor importanți lideri politici, parlamentari și intelectuali din întreaga Europă. Care au fost concluziile conferinței?

Claudiu Târziu: Conferința „Acea Europă în care credem” a fost un succes peste așteptările noastre, atât din punct de vedere al participării, cât și al reacțiilor din spațiul public. Noi vedem această conferință nu ca pe un moment singular în timp, ci ca pe un efort pe care dorim să îl cultivăm și care vrem să se permanentizeze în anii și deceniile următoare. Viziunea conservatoare asupra Europei prinde contur și consistență de mai mulți ani de zile, iar unul dintre momentele-cheie în închegarea acestei viziuni a fost atunci când, în 2017, a fost publicată declarația de la Paris, intitulată „O Europă în care putem crede”. Această declarație ne-a ajutat ca sursă de inspirație.

Conferința organizată de Institutul conservator „Mihai Eminescu” se înscrie într-un efort mai larg al forțelor conservatoare de a găsi căi de colaborare la nivel continental și de a oferi un alt model de dezvoltare țărilor europene, diferit de ceea ce ne propune birocrația de la Bruxelles. Prin această conferință am dorit să arătăm că există și în România un curent conservator, suveranist, care devine din ce în ce mai puternic și care vrea să fie parte a noului val conservator european. Vrem să conlucrăm cu partenerii noștri europeni – de fapt, suntem obligați să o facem. Lupta noastră împotriva globalismului distrugător al specificului național nu are nicio șansă dacă este purtată doar în cadrul statelor naționale. Este esențial să combatem acest periculos curent ideologic și la nivel internațional, prin crearea de instituții și forme de colaborare între conservatorii suveraniști de pretutindeni.

3. Ce va urma după această conferință din punct vedere al relațiilor externe? Aveți colaborări cu alte institute sau think-tank-uri din Europa sau din alte părți ale lumii?

Claudiu Târziu: Construirea de punți și legături cu alte think-tank-uri conservatoare este între cele mai importante obiective ale noastre. Suntem în contact cu numeroși intelectuali și gânditori tradiționaliști din întreaga lume. Suntem pe deplin conștienți de importanța stabilirii și strângerii relațiilor cu oamenii care ne împărtășesc viziunea și vom face tot ce ne va sta în puteri pentru a îi ține cât mai aproape.

Vom edita și publica o revistă trimestrială, începând cu primăvara viitoare. Va fi o publicație consistentă, încărcată de articole, interviuri și traduceri, ai căror autori vor fi nume cu rezonanță ale spațiului conservator. De asemenea, vom scoate cărți pe diverse teme conservatoare scrise de autori români și străini. Plănuim să organizăm diferite evenimente, de la dezbateri publice până la cursuri de formare politică.

De asemenea, dezvoltăm o academie politică, în sensul unei școli pentru cei care vor să facă o carieră politică. Există o uriașă nevoie de profesionalizare în acțiunea politică pentru membrii și simpatizanții AUR. Sperăm că și unii dintre cititorii dumneavoastră se vor gândi în timp să aplice.

După cum vedeți, nu de planuri și entuziasm ducem lipsă. Prioritatea noastră continuă este de să atragem sau să adunăm oameni care să ne împărtășească viziunea și convingerile și, bineînțeles, să atragem surse de finanțare.

4. Noul dumneavoastră institut a fost înființat de Alianța pentru Unirea Românilor, al cărui co-președinte erați alături de George Simion. Iar astăzi sunteți președintele Consiliului Național de Conducere al partidului. Care sunt valorile pe care sprijină acțiunile politice ale AUR și cum explicați succesul extraordinar al partidului la alegerile legislative?

Claudiu Târziu: Cheia succesului nostru o reprezintă tocmai valorile noastre. Am plasat familia, credința, patriotismul și libertatea în centrul viziunii noastre politice. Poate că unele din aceste valori să fi fost menționate și de alte partide, însă elementul care le-a lipsit lor, dar pentru noi a fost definitoriu, a fost autenticitatea.

Lipsa resurselor financiare și boicotul din partea mass-mediei mainstream ne-au forțat să acționăm la firul ierbii, din poartă în poartă și pe rețelele de socializare unde accesul este încă nerestricționat.

Modul nesofisticat și direct în care am comunicat i-a convins pe români că suntem autentici și sinceri și că suntem veniți din afara sistemului de putere înrădăcinat în România.

În ceea ce privește alegerile din 6 decembrie 2020, deloc puțini au spus că rezultatul acestora a fost o minune a Sfântului Ierarh Nicolae. Așa am perceput-o și eu. Accederea noastră în Parlamentul României a fost un semn de Sus, un semn al necesității regenerării societății românești. A fost începutul unei revoluții conservatoare, așa cum am afirmat în repetate rânduri încă din seara alegerilor.

5. Sunteți și liderul grupului AUR din Senatul României. Care au fost principalele activități și inițiative legislative ale partidului dumneavoastră?

Claudiu Târziu: În ultimii doi ani, am depus peste 150 de propuneri legislative. Ne-am concentrat pe stimularea natalității și susținerea financiară a familiilor cu copii, de reforma sistemului electoral, de interzicerea discriminării în funcție de vaccinare și informarea pacienților cu privire la efectele secundare ale vaccinurilor anti-COVID19, de anularea sancțiunilor uriașe abuzive dictate în timpul crizei pandemice, de înființarea unei bănci de stat care să sprijine sectorul agricol, de interzicerea vânzării companiilor strategice naționale, de reglementarea statutului preoților care slujesc în spitalele românești, de prezervarea tradițiilor românești, de interzicerea consumului de insecte și larve, de majorarea alocațiilor și burselor pentru copii și de multe altele.

După acești doi ani pe frontul parlamentar, ne-am obișnuit ca reprezentanții actualei majorități să voteze împotriva tuturor proiectelor noastre. Motivul este foarte simplu: dacă o propunere legislativă este inițiată de AUR, ea „trebuie” respinsă. Această atitudine este un simptom al disperării și al fricii. Disperarea și teama celor două parte mari, PSD și PNL, că românii îi vor sancționa la viitoarele alegeri și vor pierde puterea în favoarea partidului nostru.

6. Astăzi la guvernarea României se află Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care dețin o majoritate confortabilă în Parlament. Din nefericire, majoritatea măsurilor pe care încearcă să le impună stânga globalistă – de la așa-zisa tranziție verde la transformarea educației conform paradigmelor neomarxiste – sunt acceptate integral și fără rezerve de către actuala majoritate. Ce face AUR în calitate de partid de opoziție?

Claudiu Târziu: Ne opunem ferm atât în Parlament, cât și prin proteste de stradă, atunci când este necesar, la inițiativele nocive ale puterii și propunem alternative. Chiar dacă propunerile noastre sunt blocate sau respinse, românii văd o altă viziune, o altă abordare, un alt comportament politic… Sunt conștienți care sunt problemele presante pentru români, avem soluții la ele și suntem hotărâți să le punem în practică. Asta ne face să fim foarte încrezători pentru 2024, cel mai important an electoral pentru România.

Înainte de alegerile parlamentare din 2020, am pornit cu un mare handicap față de partidele mari: lipsa notorietății și a accesului la mass-media tradițională. În 2024, însă, situația va fi diferită. Chiar dacă, probabil, vom fi în continuare boicotați de o mare parte a presei românești, oamenii sunt acum conștienți de noi și de viziunea noastră. Boicotul și campania de ură la adresa noastră din partea celorlalți ne vor crește de fapt șansele. Când ceilalți se coalizează împotriva ta, înseamnă că reprezinți o forță, o potențială amenințare pentru ei.

AUR a fost singurul partid care s-a opus pe deplin abuzurilor neconstituționale și de neacceptat făcute de guvern în vremea crizei medicale. Datorită acțiunilor și protestelor noastre, în România nu a fost impus așa-zisul certificat verde la locul de muncă. Am reprezentat singura rezistență adevărată și am dezvăluit întregii societăți minciunile și manevrele acelora care au încercat să ne oblige să se vaccinăm, chiar împotriva propriei voințe.

Coaliția de guvernare dintre social-democrați și liberali, la care s-a alăturat organizația minorității maghiare, UDMR, ne arată că, pentru acești politicieni, singurul lucru care contează este apetența pentru putere și accesul la resursele publice. Această largă coaliție deține în prezent toate pârghiile puterii: președinția, guvernul, cvasi-totalitatea consiliilor județene. Cu toate acestea, nu a fost în stare să împiedice deteriorarea gravă a nivelului de trai și nici nu a articulat o direcție clară de dezvoltare pentru România. Deciziile lor sunt un dezastru pentru noi toți.

7. Care este viziunea AUR în privința viitorului României? Și în ce măsură vă puteți armoniza activitățile cu cele ale altor mișcări conservator-suveraniste europene?

Claudiu Târziu: Există viață după, sau în afara Bruxelles-ului. Nu mă refer la vreun soi de exit, ci la faptul că politici diferite decât cele promovate de elitele globaliste pot asigura dezvoltarea unei țări.

Avem exemplele Poloniei și Ungariei, țări conduse de conservatori și care au produs dezvoltare și o creștere a bunăstării pentru cetățenii lor, folosind o paradigmă total diferită de ceea ce ne propun Comisia Europeană sau Fondul Monetar Internațional.

Polonia este cel mai important exemplu pentru noi și o sursă de inspirație. Totodată, urmărim cu atenție ceea ce face guvernarea de dreapta condusă de Giorgia Meloni în Italia. Este esențial să cunoaștem ce fac partenerii noștri și cum ne putem încadra în ansamblul mișcării conservatoare, astfel încât să ne multiplicăm efectele acțiunilor politice.

În ceea ce privește România, pornim de la această realitate: peste 80% dintre concetățenii noștri consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Acest sentiment este mult prea consistent și răspândit ca să poată fi catalogat drept o percepție eronată a realității. Oamenii înțeleg că ceva nu funcționează cum trebuie, că politicile actualului guvern nu au rolul de a produce prosperitate sau bunăstare. Această recunoaștere este atât de răspândită încât peste patru milioane de români care muncesc nu ar fi părăsit țara în ultimii 15 ani.

Vrem să schimbăm direcția de evoluție a României, dar, de asemenea, să rămânem parte a UE și NATO. Dacă pe plan extern politica noastă nu se va schimba semnificativ, pe plan intern ceea ce propunem noi este o schimbare radicală de paradigmă. Școlile noastre trebuie să redevină locuri în care se poate face educație autentică, nu simple mijloace de îndoctrinare neo-marxistă a copiilor. Suveranitatea energetică și agro-alimentară vor fi priorități pentru noi. Este o direcție care nu numai că va asigura primenirea reală a societății noastre, dar va crea și noi locuri de muncă. În prezent, sistemul bancar, dominat de marile bănci străine, funcționează ca un sistem de extragere de profituri, cu o contribuție minimă în finanțarea economiei naționale. Vom introduce toate măsurile necesare pentru a crește ponderea capitalului financiar autohton în sistemul bancar, pentru a promova bănci de investiții în economia națională, care să ajute antreprenorii locali în dezvoltarea de afaceri și în exportul propriilor produse.

La nivel social, vom promova politici menite să reducă uriașele inegalități sociale care există și astăzi. Avem o echipă de experți care lucrează la elaborarea programului nostru de guvernare.

8. Anterior ați fost jurnalist și președinte al asociației Rost. Ce este această organizație – și ce înseamnă pentru spațiul conservator românesc?

Claudiu Târziu: Am pășit în lumea presei locale în 1992, în urmă cu exact trei decenii. Aveam mai puțin de douăzeci de ani. În următorii ani, am lucrat și am condus redacții în ziare regionale și naționale. În 2002, cu două decenii în urmă, am înființat în București asociația Rost, pe care o conduc din 2005 încoace. De asemenea, am creat și revista omonimă, care a fost tipărită timp de zece ani și care există și astăzi, dar exclusiv online.

Rost este o organizație cultural-educativă non-guvernamentală a cărei misiune, încă de la înființare, a fost cea de a contribui la renașterea spirituală, socială și culturală a românilor de pretutindeni. De douăzeci de ani promovăm valorile și tradiția noastră, identitatea noastră națională, reunificarea României cu Basarabia ș.a.m.d.

Dintotdeauna Rost a fost spațiul în care și-au putut exprima convingerile cei mai reprezentativi intelectuali conservatori. A fost ca o casă cu ușile deschise celor care doresc să păstreze un stil de viață și o gândire autentic conservatoare. Chiar dacă astăzi revista nu mai apare în ediție tipărită, ea rămâne unul dintre principalele repere ale publicisticii conservatoare din această parte a Europei.

9. În urmă cu câțiva ani, ați fost unul dintre susținătorii referendumului de modificare a Constituției României, în vederea definirii căsătoriei drept uniunea dintre un bărbat și o femeie. De ce a eșuat acel referendum și ce s-a schimbat de atunci?

Claudiu Târziu: Acel referendum a eșuat din mai multe motive. Pe de o parte, în rândul celor care au militat în favoarea acestui referendum, au existat anumite divergențe de opinii, iar, pe de altă parte, o mare parte a societății românești nu a înțeles miza uriașă a acestuia. A existat o propagandă teribilă împotriva inițiativei noastre, desfășurate de ONG-uri anti-românești, de o mare parte a presei mainstream și de cea mai mare parte a clasei politice. Opoziția sistemului globalist a fost feroce și ne-a arătat, încă o dată, cât de lipsiți de scrupule sunt adepții neomarxismului. Au fost mobilizate resurse foarte mari pentru combaterea referendumului și diabolizarea promotorilor acestuia.

Prezența sub așteptări la urne a dus la invalidarea rezultatului referendumului, chiar dacă peste 91% dintre cetățenii care au votat au fost în favoarea inițiativei noastre. Peste 3,5 milioane de români au dorit ca în Constituția țării căsătoria să fie definită drept uniunea dintre un bărbat și o femeie, ceea ce este extrem de important, chiar și astăzi.

Acest eșec, rezultat al unei vaste campanii de dezinformare și de boicot, a fost o victorie pentru stânga radicală care și-a intensificat eforturile de a murdări concepte precum familia, educația sau națiunea. Partea bună este că românii au devenit mai conștienți de ceea ce se întâmplă, de mizele din spatele diverselor inițiative așa-zis „progresiste”, în fapt diabolice și nihiliste. Adevărul este că 3,5 milioane de români au înțeles realitatea în condiții de manipulare maximă și au rămas fideli valorilor, orice ar fi.

O largă alianță a societății civile, denumite Coaliția pentru Familie, a fost inițiatoarea acestei propuneri de a schimba Constituția României. Am fost unul dintre fondatorii și liderii acestei Coaliții, care a reușit să adune peste trei milioane de semnături în vederea organizării acelui referendum la nivel național.

Tot ceea ce a însemnat „referendumul pentru familie” a avut și efecte pozitive. Unul dintre acestea este că mișcarea sau curentul conservator din spatele Coaliției pentru Familie are acum reprezentare politică parlamentară prin intermediul partidului Alianța pentru Unirea Românilor – AUR.

Versiunea în limba engleză poate fi citită aici.

Interviul a fost realizat de Dragoș Moldoveanu.