Paraclisul Mănăstirii Antim din Capitală va fi resfințit, miercuri, în ziua hramului (program)

Paraclisul Mănăstirii Antim din Capitală va fi resfințit în ziua hramului, miercuri, 27 septembrie, de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu, mitropolitul Țării Românești.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va săvârși miercuri slujba de sfințire a Paraclisului Mănăstirii bucureștene Antim.

După slujbă, credincioșii, bărbați și femei, se vor putea închina în Sfântul Altar.

Programul sărbătorii:

Marți, 26 septembrie, începând cu orele 17:00 va avea loc Privegherea închinată Sfântului Antim, în biserica mare a mănăstirii.

Miercuri, 27 septembrie:

Ora 07:30: Acatistul și Ceasurile;

Ora 09:30: Sfânta Liturghie oficiată de către Preasfințiții Părinți Varlaam Ploieșteanul și Paisie Sinaitul, Episcopi vicari Patriarhali, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, pe podiumul din fața bisericii mari;

Ora 11:30: Predică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel;

Ora 12:00-13:00 – Târnosirea paraclisului istoric oficiată de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, alături de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.

Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul

Târnosirea lăcașului de cult va avea loc chiar în ziua cinstirii Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, cel care în anul 1715 a început construirea paraclisului așezământului monahal.

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi) pe la anii 1650, din părinţi dreptcredincioşi, Ioan şi Maria, primind numele de botez Andrei. Crescut în duhul tradiţiei ortodoxe, tânărul Andrei a primit de la Dumnezeu darul picturii şi sculpturii bisericeşti, după cum a relatat RostOnline.

Năvălind turcii pe meleagurile sale natale, a fost luat rob. După un timp a fost răscumpărat de Patriarhul Ierusalimului, Dositei Notara, care l-a și tuns în monahism. Desăvârşindu-şi priceperea artistică şi cunoaşterea limbilor greacă, turcă şi arabă, Antim a fost trimis în Moldova, la Iași, ca stareț al Mănăstirii Cetățuia, pentru a organiza o tipografie grecească.

Acolo a cunoscut lucrarea cărturărească a Sfântului Mitropolit Dosoftei și a fost inițiat în meșteșugul tiparului de învățatul episcop Mitrofan al Hușilor.

Pe la anul 1690 a venit în Ţara Românească, unde a fost rânduit de către binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu la tipărirea cărţilor bisericeşti. A fost stareț la Mănăstirea Snagov, lângă Bucureşti, iar în vara anului 1691, fostul episcop al Huşilor, Mitrofan, i-a lăsat în grijă Sfântului tipografia Mitropoliei Ţării Româneşti.

La 22 februarie 1708, în Duminica Ortodoxiei, a fost înscăunat mitropolit al Ţării Româneşti ca urmare a recomandării testamentare a mitropolitului Teodosie, cel care păstorise credincioşii din Ţara Românească timp de 40 ani.

Imediat după înscăunare, Antim a mutat tipografia de la Râmnic la Târgovişte, unde a imprimat alte 18 cărţi, dintre care 11 în româneşte. În anul 1713 a tipărit Liturghierul, integral în româneşte, consfinţind biruinţa limbii române în cultul Bisericii.

Pus sub paza necredincioșilor ostași turci, sfântul a fost chinuit fără milă și omorât prin tăierea trupului, care a fost aruncat apoi în apele Tungiei, un afluent al râului Marita, în sudul Dunării. Așa s-a săvârșit de moarte mucenicească Sfântul Ierarh Antim, Mitropolitul Țării Românești, a cărui pomenire rămâne înscrisă pentru veșnicie în cartea Bisericii și a neamului românesc.

Abia după 250 de ani, în anul 1966, Patriarhia ecumenică a anulat nedreapta sentință de caterisire dată asupra marelui Ierarh Martir Antim Ivireanul, iar proclamarea lui oficială ca Sfânt de către Sfântul Sinod în 1992 a venit, apoi, ca o mărturie firească a prețuirii și a recunoștinței poporului creștin ortodox român pentru viața și lucrarea Sfântului Antim închinate Domnului Hristos și Bisericii Sale, scrie Parohia Sfânta Vineri din Drumul Taberei.