Claudiu Târziu, interviu în presa germană, despre „Familie, Națiune și Credință în Libertate”

În ediția din luna august 2023 a publicației germane Freilich, a fost publicat un amplu interviu cu senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al partidului AUR.
În continuare, puteți citi varianta integrală tradusă în limba română.

Joachim Paul: România se află în vecinătatea teatrului de război ucrainean încă din luna februarie a anului trecut. În ce măsură afectează războiul economia românească?

Claudiu Târziu: Este adevărat, conflictul fratricid care a izbucnit în imediata noastră vecinătate a afectat enorm economia românească. Unul dintre cele mai grave efecte a fost creșterea fără precedent a prețurilor la energia consumată de populație. Chiar dacă, între timp, guvernul condus de socialiști (Partidul Social Democrat) și liberali (Partidul Național Liberal) a plafonat prețurile la curentul electric și la gaze, această măsură a fost adoptată cu mari dificultăți, timp în care populația a suferit enorm. După creșterea costurilor cu carburanții pentru autovehicule, a urmat o majorare explozivă a prețurilor la alimentele de larg consum. Prețurile s-au dublat sau chiar s-au triplat la anumite produse, ceea ce a afectat teribil puterea de cumpărare a românilor. Pe lângă inflația astronomică și scumpirile în lanț, românii au suferit și din cauza creșterii dobânzilor la creditele bancare. Consumul domestic a încetinit, iar evoluția comerțului cu amănuntul a fost negativă – aceasta în condițiile în care România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.
Nu în ultimul rând, piața cerealelor din România a fost distorsionată, după ce au inundat-o cerealele ucrainene ieftine și dăunătoare sănătății (căci sunt produse fără respectarea normelor europene). Fermierii români au reclamat pagube de sute de milioane de euro. Li s-au promis despăgubiri de 10 milioane de euro, în total, dar nici acei bani nu au venit.

Românul obișnuit a pierdut foarte mult în ultimul an și jumătate, iar economia noastră stagnează. Pentru a ne reveni cu adevărat, avem nevoie de o politică națională fermă, realistă și concentrată pe producție și dezvoltare.

Joachim Paul: Ce importanță acordați relațiilor germano-române?

Claudiu Târziu: Dacă vorbim despre relațiile dintre Germania și România, trebuie să ținem cont de o istorie care durează de secole și de o relație privilegiată determinată, mai ales, de etnicii germani care s-au stabilit pe teritoriul nostru cu veacuri în urmă, de deschiderea noastră, și, de asemenea, de numeroșii intelectuali și oameni de cultură români care au avut șansa de a studia în universitățile germane.

Germania este astăzi principalul partener comercial al statului român și, în același timp, unul dintre cei mai mare investitori străini direcți în România, aceste aspecte făcând-o deosebit de importantă pentru noi. Cu siguranță nu este întâmplător faptul că românii privesc cu mare speranță către țara dumneavoastră și o consideră un model din punct de vedere al standardului de viață.

La nivel bilateral, relațiile sunt foarte bune și avem toate motivele pentru a le continua.

Joachim Paul: Partidul dumneavoastră reprezintă un punct de vedere național-creștin. Cum influențează această poziție programatică fundamentală politica economică a partidului dumneavoastră?

Claudiu Târziu: Încă de la înființare, la 1 decembrie 2019, adică în urmă cu peste trei ani și jumătate, partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și-a fixat drept piloni doctrinari, repere de căpătâi: familia, națiunea, credința și libertatea. Ambiția noastră este reîntoarcerea la normalitate, pe care o privim drept o revenire la valorile perene, la tradiție, spiritualitatea creștină, demnitate națională și libertatea neîngrădită de dictate totalitare. Experiența istorică a comunismului ateu care a înrobit Europa de Est și nu numai este mult prea aproape și prea proaspătă în mintea popoarelor noastre.

Recent, partidul nostru a lansat, în fiecare mare oraș al țării, programul cu care AUR își dorește să guverneze România, începând de anul viitor. Obiectivul fundamental al guvernării va fi dezvoltarea capacităților de producție autohtone. Măsurile pe care le vom adopta vor fi pentru a proteja producătorii români, a promova în mod autentic comercializarea de produse românești, a stimula consumul acelor produse „Made in Romania”, atât în țară, cât și dincolo de granițe, a înființa instituții financiare cu capital de stat pentru a asigura creditarea în condiții rezonabile a antreprenorilor și a populației. O altă prioritate pe care partidul nostru o va avea la conducerea țării va fi asigurarea suveranității energetice și reindustrializarea României. Prioritatea strategică va fi extragerea gazelor naturale și a țițeiului din zăcămintele existente în beneficiul exclusiv al poporului român. În ceea ce privește agricultura, vom dubla subvențiile acordate exploatațiilor agricole și vom investi în industria alimentară. Întrucât România poate deveni o destinație importantă pentru turiștii străini, vom dezvolta facilități de agrement și tratament și, pe de altă parte, vom dezvolta turismul istoric.

Acestea sunt doar câteva exemple din măsurile pe care le vom adopta, din punct de vedere al politicilor economice, după ce poporul român ne va acorda încrederea sa la urnele de vot.

După cei doi ani și jumătate de când suntem în Parlamentul României, timp în care am propus zeci de proiecte legislative conținând măsuri economice și fiscale pentru bunăstarea românilor, aceștia s-au convins că AUR este singura alternativă la vechile partide care au condus România în ultimii 33 de ani.

Joachim Paul: În cazul în care, într-o bună zi, AUR ar purta responsabilitatea guvernamentală, ce obiective concrete de politică economică ar urmări?

Claudiu Târziu: După cum am menționat anterior, partidul nostru a lansat deja în spațiul public prima variantă a programului de guvernare, care conține o serie de măsuri economice și sociale pe care le vom implementa când vom ajunge la guvernare. Obiectivul nostru fundamental este să ridicăm standardul de viață din țara noastră la nivelul mediu din Uniunea Europeană.

În primul rând, ne-am asumat să reducem taxarea muncii și a companiilor, măsură care va contribui la creșterea puterii de cumpărare și a bunăstării românilor. Unul dintre principiile noastre este: „Mai mulți bani pentru salariați, mai puține taxe pentru firme”. Avem nevoie urgentă de simplificarea procedurilor, de predictibilitate și reducerea birocrației.

Când partidul AUR va guverna România, va reduce drastic taxele, contribuțiile la sistemul de pensii, asigurări sociale și de sănătate, va oferi facilități fiscale angajatorilor care angajează persoane vârstnice, va stabili un impozit pe profit de doar 2% companiilor care au o cifră de afaceri de până la cinci milioane de euro, restul plătind 16% pe profit; va lua măsuri pentru a stopa exportul profiturilor de către marile corporații, va impune respectarea unui calendar fiscal bazat pe predictibilitate și echilibru.

Un alt obiectiv pe care îl considerăm foarte important îl reprezintă valorificarea resurselor naturale și a companiilor strategice în beneficiul românilor. Din punctul nostru de vedere, este obligatoriu ca statul român să dețină pachetul majoritar de acțiuni la companiile din domeniile strategice și la companiile care prelucrează bogățiile naturale. În acest sens, vom crea un program național pentru administrarea resurselor naturale ale țării, o măsură pe care o considerăm de importanță vitală pentru economia și dezvoltarea României.

Noi nu avem nici o îndoială că AUR va ajunge la guvernare. Iar atunci vom fi pregătiți să punem în aplicare măsurile pe care ni le-am asumat în fața românilor.

Joachim Paul: Multe corporații IT își au acum sediul în Europa Centrală și de Est, ele apreciază educația bună și costurile salariale relativ scăzute. Cum evaluați potențialul viitor al României în această privință?

Claudiu Târziu: Într-adevăr, România se află pe un loc fruntaș în clasamentul competitivității în sectorul IT. Atât la nivelul mediului antreprenorial, cât și al infrastructurii dezvoltate, România a devenit un concurent regional cu un potențial fantastic și în continuă creștere. Să luăm, spre exemplu, piața comerțului electronic. Și aici țara mea a înregistrat în ultimii ani o creștere fulminantă a vânzărilor retail, fapt care mă determină să cred că România are un viitor asigurat. Cel mai mare avantaj al nostru îl constituie forța de lucru, capacitatea și nivelul ridicat de profesionalism. IT-iștii români sunt recunoscuți la nivel mondial și nu este deloc o întâmplare faptul că aceștia primesc oferte financiare foarte atrăgătoare și din partea unor companii puternice din Europa de Vest.

În industria IT, România este, pentru a utiliza un termen „la modă”, un hub regional, iar această poziție de top se datorează în primul rând tinerilor români inteligenți și muncitori, inovatori și dornici de succes. Contextul creează oportunități și am convingerea că le vom valorifica cel puțin cu același succes ca până acum.

Joachim Paul: Ar avea sens, din punctul de vedere al AUR, dacă România ar introduce moneda euro? Sau, în opinia dumneavoastră, dezavantajele sunt mai mari decât avantajele?

Claudiu Târziu: În primul rând, țin să precizez că potențiala adoptare a monedei unice de către România – la un moment dat, în viitor – nu rezolvă problemele structurale de fond ale economiei și ale bugetului național. Spun „la un moment dat, în viitor” întrucât nu există, la nivel guvernamental, un termen clar privind atingerea acestui obiectiv.

În ceea ce privește partidul AUR, noi nu vrem să abandonăm moneda națională și nu considerăm că o politică economică care să genereze stabilitate în societate și să reducă semnificativ inflația depinde într-un mod decisiv de adoptarea sau nu a monedei europene.

Interesul nostru este, așa cum am mai spus, să simplificăm politicile fiscale, să reducem taxele și impozitele, astfel încât să rămână mai mulți bani în buzunar pentru salariați, să creștem salariul minim la un nivel rezonabil, să reducem presiunea sufocantă asupra mediului de afaceri, să impozităm corespunzător companiile care nu își declară profiturile în România, deși ele există și sunt extrem de mari.

Moneda euro nu poate reprezenta o prioritate, atât timp cât avem multe alte probleme – uriașe – de soluționat.

Să menționez și faptul că birocrații Comisiei Europene consideră că România este departe de a îndeplini acele patru criterii tehnice pentru a fi „primită” în zona euro, chiar dacă unii ar vedea doar partea bună a acestui demers? Dar asta este o altă poveste…

Realitatea este că moneda noastră națională, leul, este totuși stabilă. Forintul vecinilor noștri unguri nu este în aceeași situație.

Joachim Paul: Între Republica Moldova, a cărei populație vorbește în mare parte limba română, și România există în mod tradițional relații economice și culturale strânse. Cum ar trebui să se dezvolte aceste relații?

Claudiu Târziu: Relațiile dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului trebuie să pornească de la apropiere, să se concretizeze în integrare reciprocă și să conducă în mod firesc la reunificare. De altfel, dacă îmi permiteți, voi observa că populația actualei Republici Moldova nu doar că este în cea mai mare parte vorbitoare de limbă română, ci este și constituită din etnici români (peste 82%). Mulți dintre aceștia au redevenit cetățeni români. Refacerea unității naționale românești distruse de URSS, cu acordul Germaniei, în 1940, este un proces organic, profund și acumulativ. În mod evident, relațiile actuale tot mai strânse dintre București și Chișinău trebuie să fie orientate către viitorul nostru național comun. Pe lângă redobândirea de către basarabeni a cetățeniei române, ar fi pași pregătitori concreți de urmat. Iată doar câțiva dintre aceștia: refacerea celor 13 poduri peste Prut distruse de sovietici, interconectarea rețelelor electrice și de distribuție a gazelor naturale, înființarea batalionului mixt de menținere a păcii cu sediul la Iași, înlocuirea celor 16 puncte vamale corespondente pe Prut cu 8 puncte de control comune, anularea tarifelor de roaming, crearea la Chișinău a Fondului român de investiții ”Moldova”, înființarea unui post de televiziune comun și crearea spațiului informațional unic, semnarea unui acord de uniune vamală și introducerea Leului comun care să lucreze pentru bunăstarea tuturor românilor. Dar mai sunt și altele. Drumul european al Republicii Moldova trece – doar – prin România. Pentru motive de realism geopolitic trebuie să arătăm că Republica Moldova nu va putea adera în următoarele decenii la Uniunea Europeană, trecând peste România, și nici nu-și va putea rezolva de una singură problemele de securitate. De aceea, reintegrarea cu România este calea cea mai sigură și mai scurtă de revenire a românilor dintre Nistru și Prut în spațiul european și sub umbrela de securitate a NATO. Nu putem vorbi despre unitatea europeană fără ca să vorbim mai întâi despre unitatea românească.

Joachim Paul: În opinia dumneavoastră, există pericolul ca Republica Moldova să fie destabilizată din exterior?

Claudiu Târziu: Ipotetic, da. Și aici mă refer la pericolele care vin dinspre Est. Rusia și Ucraina sunt angajate acum într-o confruntare acerbă, care încă nu știm cum se va încheia. Întotdeauna în istorie pericolele pentru spațiul basarabean și locuitorii săi au venit din această zonă a lumii. Rusia este prezentă militar în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Momentan, Moscova pare să nu aibă interesul de a destabiliza Republica Moldova, ci mai degrabă este interesată să o controleze direct, după următoarele alegeri parlamentare, sau indirect, ca în prezent. Să nu uităm că Republica Moldova este în continuare membru al Comutății Statelor Independente (CSI), care este controlată totală de Rusia, și că nici nu s-a aliniat sancțiunilor economice împotriva Rusiei introduse de Uniunea Europeană. Observăm, de asemenea, că cea mai mare parte a populației și foarte mulți exponenți ai administrației publice centrale de la Chișinău aparțin spiritual de jurisdicția abuzivă și necanonică a Bisericii Ortodoxe Ruse – Patriarhia Moscovei, fapt ce nu poate fi neglijat în actuala ecuație geopolitică regională.

AUR dorește să își consolideze și să își dezvolte relațiile cu partidele naționale conservatoare europene. Dincolo de poziția privind politica de imigrație, unde vedeți suprapuneri și interese comune?

Claudiu Târziu: Într-adevăr, una dintre preocupările noastre fundamentale din punct de vedere al relațiilor externe o reprezintă creșterea relațiilor cu mișcările și formațiunile conservatoare și suveraniste. Pe acest front, al luptei pentru întoarcerea la normalitate, pentru valorile și principiile care au clădit lumea, nu suntem singuri. Este o luptă extrem de dificilă, pe care trebuie să o purtăm împreună.

Unul dintre obiectivele noastre este dezvoltarea unei colaborări cât mai accentuate la nivelul viitorului Parlament European. Uniunea Europeană este o construcție care a fost deturnată de la sensul său inițial de către stânga radicală, care forțează o agendă nu doar contrară intereselor propriilor cetățeni, ci vădit distructivă. UE are nevoie grabnică de o reformă profundă, din interior. Aceasta este evident pentru oricine are discernământ. Dacă nu vom opri acest marș al ideologiei neomarxiste, care strivește totul în calea sa, ne vom trezi că nu vom mai avea pentru ce lupta. Noi suntem categoric împotriva unui supra-stat ideologizat, care ignoră specificul și caracteristicile naționale și care urmărește un control de tip totalitar al cetățenilor și activităților acestora.

UE, cea cârmuită de stânga radicală, se va scufunda precum Titanicul. Pentru a dăinui, Europa are nevoie de o renaștere pe principii conservatoare. Are nevoie ca partidele de orientare națională și tradiționalistă să conlucreze și să depășească anumite animozități sau sensibilități, pentru binele superior. Fiecare are interese naționale. Însă toți avem interese care le transcend pe acestea.

Apărarea familiei naturale, așa cum a fost creată de Dumnezeu, este o obligație pe care o avem cu toții. Acesta este un exemplu. În timpul crizei pandemice, libertățile ne-au fost călcate în picioare. Am aflat recent că, la anul, OMS dorește implementarea unei rețele mondiale de „certificare a sănătății digitale”. Control absolut. Toți cei care susțineau că acele măsuri liberticide au fost „doar” temporare au mințit sau au fost mințiți, pentru a-i manipula pe europeni. Un alt subiect pe care avem poziții similare sau chiar identice este cel al așa-zisei tranziții verzi. Pentru suveranitate și securitate energetică, politicile Green Deal trebuie blocate fără drept de apel.

Popoarele se trezesc. Bătălia pe care o purtăm nu este pentru prezent, ci pentru viitorul societăților și al copiilor noștri.

Joachim Paul: Sunteți președintele Institutului de Studii Politice Conservatoare Mihai Eminescu. Ce reprezintă acest institut și ce își propune?

Claudiu Târziu: Institutul de Studii Politice Conservatoare a fost înființat de partidul AUR în toamna anului trecut și poartă numele celui care este considerat pe drept părintele conservatorismului românesc, gânditorul, jurnalistul și marele nostru poet național, Mihai Eminescu. Am creat acest institut pentru a stimula dezvoltarea gândirii politice conservatoare în spațiul românesc și pentru a articula și promova politici și programe de esență conservatoare.

În cadrul Institutului funcționează Academia Politică, o școală de inițiere și formare politică, prin care îi pregătim din punct de vedere teoretic și doctrinar pe cei care își doresc să se implice cât mai activ în viața cetății. Este o nevoie acută de profesionalizare și de ridicarea unei noi elite politice alcătuite din oameni patrioți, competenți și loiali cauzei.

Pe de altă parte, și prin intermediul Institutului nostru urmărim dezvoltarea unor colaborări cu acele organizații care ne seamănă și care promovează valorile și direcția de acțiune conservatoare.

Sub egida Institutului am organizat o mare conferință internațională, intitulată Acea Europă în care credem, la care au luat parte lideri politici, intelectuali și jurnaliști din nouă țări europene și Israel, precum și o conferință dedicată femeilor – Femeia, între normalitate și ideologie, ambele fiind foarte bine primite și beneficiind de o largă promovare.

Interviu realizat de Joachim Paul.

Traducere de Dragoș Moldoveanu