Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat Acatistul Sfinților Varsanufie și Ioan din Gaza. Ce alte hotârâri au mai fost luate

În zilele de miercuri și joi, 25 – 26 octombrie 2023, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-au desfășurat ședința de lucru și ședința solemnă ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Cu această ocazie, printre altele, Sfântul Sinod a aprobat acatistul Sfinților Cuvioși Varsanufie și Ioan din Gaza (6 februarie).

În comunicatul transmis de Biroul de presă al Patriarhiei nu există niciun detaliu în legătură cu această decizie, însă este foarte probabil să aibă legătură cu situația cu care se confruntă populația din Gaza, zonă unde au fost înregsitrate mii de decese în urma bombardamentelor din ultima perioadă.

Potrivit comunicatului de presă, principalele noi hotărâri ale Sfântului Sinod sunt următoarele:

Declararea de către Patriarhia Română a zilei de 1 octombrie ca Ziua persoanelor vârstnice, urmând ca aceasta să fie menționată în calendarul creștin ortodox la rubrica zilelor și datelor importante.
Aprobarea canonizării Cuviosului Macarie Protopsaltul cu titulatura Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul (31 august), a înscrierii sale în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, a proiectelor de texte liturgice (sinaxar, acatist și slujbă) și a icoanei acestuia.
Aprobarea propunerii Episcopiei Basarabiei de Sud, avizată de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei, de începere a demersurilor de canonizare a protosinghelului Iraclie Flocea (11 mai 1893 – 16 august 1964).
Aprobarea de uniformizare a titulaturii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou astfel: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, precum și uniformizarea icoanei Sfântului, urmând ca acesta să fie reprezentat în toate icoanele ținând în mâna stângă Catedrala Patriarhală, iar în mâna dreapta toiagul de păstor.
Înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Nicolae Cabasila (20 iunie) și aprobarea proiectelor de texte liturgice (sinaxar, slujbă, acatist și paraclis).
Înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfinților Mucenici Marius și Marta, soția sa, și a fiilor lor Audifaciu și Avacum (6 iulie) și aprobarea proiectelor de texte liturgice (sinaxar și acatist).
Aprobarea Acatistului Sfântului și Dreptului Simeon, primitorul de Dumnezeu (3 februarie).
Aprobarea Acatistului Sfinților Cuvioși Varsanufie și Ioan din Gaza (6 februarie).
Aprobarea textului Slujbei la deshumarea celor adormiți în Domnul.

În ședința solemnă din ziua de 26 octombrie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat activitatea socială a Bisericii Ortodoxe Române pe parcursul acestui An omagial al pastorației persoanelor vârstnice, subliniind și încurajând necesara activitate pastoral-filantropică din toate eparhiile Patriarhiei Române, activitate care a vizat în mod special alinarea singurătății celor ajunși la vârsta senectuții.

Viața Sfinților Cuvioși Varsanufie cel Mare și Ioan Profetul

Sfântul Varsanufie cel Mare și Sfântul Ioan Profetul au trăit în timpul secolului al VI-lea, în timpul domniei împăratului Iustinian I (483-565). Ei au dus o viață ascetică în mănăstirea Avvei Seridus din Palestina, lângă orașul Gaza, notează Doxologia.

Sfântul Varsanufie cel Mare și Ioan Profetul au trăit în timpul secolului al VI-lea, în timpul domniei împăratului Iustinian I (483-565). Ei au dus o viață ascetică în mănăstirea Avvei Seridus (Serid sau Serida) din Palestina, lângă orașul Gaza. Din chilia lui, el a povățuit obștea mănăstirii prin intermediul cuviosului Serid, egumenul acesteia, singura persoană care îi deschidea ușa chiliei.

Sfântul Ioan, discipol al Sfântului Varsanufie, a locuit începând cu anii 524-525 într-o chilie în afara mănăstirii Avvei Seridus, chilie alăturată celei a Sfântului varsanufie,timp de 18 ani până la moartea sa. Sfântul Ioan l-a imitat pe învățătorul său în virtute, viață ascetică și folosirea tăcerii. Datorită darului înaintevederii cu care era învrednicit, sfântul era numit „profetul”.

Cei doi sfinți părinți petreceau închiși în chiliile lor și comunicau cu oamenii prin scrisorile pe care le dictau cuviosului Serid cu răspunsurile la întrebările ce le erau trimise de către frații din obște dar și de către mireni care locuiau în apropierea sfântului locaș. Cei doi se susțineau reciproc, se prețuiau adânc și deseori îi sfatuiau pe cei ce li se adresau „Du-te și întreabă-l pe celălalt bătrân”.

Există manuscrise cu date despre viață, faptele și darurile cu care erau înzestrați Sfinții Varsanufie și Ioan, care au fost traduse pe vremea Sfântului Paisie Velicicovschi (praznuit la 15 noiembrie) în limbile română și slavonă. Manuscrisele au fost traduse în limba rusă și publicate în secolul al XIX-lea de părinții Mănăstirii Theotokos – Optina. O sută din „scrisorile” acestea de răspuns la problemele monahilor din comunitatea sa se găsesc în volumul 11 din „Filocalia românească”, în traducerea Parintelui Dumitru Staniloae.

Învățăturile Sfinților Varsanufie și Ioan arată deslușit perfecțiunea lor duhovnicească și dragostea pentru oameni, dar conțin prea puține elemente despre viața lor.