Academia Română a criticat în termeni duri lucrările făcute la Bojdeuca lui Creangă, menționând că procesul de restaurare a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă, cu totul nepotrivită pentru a conserva atmosfera de odinioară.
Într-o scrisoare deschisă transmisă preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, Academia Română subliniază că instituțiile care își propun să restaureze simboluri culturale trebuie să aibă avizul celor mai buni specialiști în cunoașterea și în conservarea patrimoniului.
Redăm integral comunicatul Academiei Române:
„Academia Română a luat act că lucrările de renovare a primului muzeu literar din țară, Bojdeuca lui Ion Creangă, au fost încheiate. Din nefericire, așa cum ne semnalează oameni de cultură din toată țara și cum se poate vedea în imaginile postate pe internet, procesul de restaurare a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă, cu totul nepotrivită pentru a conserva atmosfera de odinioară, farmecul simplității și marca imediat recognoscibilă pentru cititorii povestitorului humuleștean. Casa de acum, renovată dincolo de limita kitsch-ului, a amuțit și și-a pierdut căldura. Ea nu mai vorbește despre o epocă importantă pentru memoria noastră culturală. Însemnele identitare au dispărut.
Adânca tristețe și justificata revoltă a oamenilor de bun simț izvorăsc din constatarea că o epocă a marilor libertăți și a unei incredibile expansiuni tehnologice pare să pună în primejdie multe vestigii ale culturii și istoriei românilor, simboluri care au supraviețuit atrocității războaielor, calamităților naturale și regimului comunist. Din nepricepere, cu greșită înțelegere a ceea ce înseamnă activitatea de restaurare și conservare – nu îndrăznim a duce, decât cu jumătate de măsură, gândul mai departe – cu rea intenție, astfel de „proiecte de restaurare“ acționează ca forme de atentat latent, dar sigur de distrugere iremediabilă a valorilor patrimoniului național.
Prin urmare, facem apel la dumneavoastră, Domnule Președinte, să întreprindeți tot ce se poate pentru ca Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău să revină la autenticul său și să rămână un simbol identitar românesc, un reper distinct al spiritului locului și, deopotrivă, o atracție culturală deosebită. Este o datorie pe care o avem în primul rând față de generațiile care vor veni și care, lipsite de astfel de simboluri de legătură cu vremurile de altădată, vor fi doar niște biete ființe-insule în derivă pe o mare a globalizării, născute într-un timp fără rădăcini și fără idealuri naționale și repere culturale.
Membrii Academiei Române așteaptă răspunsul dumneavoastră, Domnule Președinte, fiind siguri că acesta va consta într-o corectă și necesară luare de poziție, tradusă în fapte reparatoare. Scrisoarea de față se dorește a fi, totodată, un semnal de alarmă și o invitație la responsabilitate adresate tuturor instituțiilor din țară care doresc sau își propun să restaureze simboluri culturale – un act cultural absolut necesar, dar care trebuie bine înțeles și făcut cu avizul celor mai buni specialiști în cunoașterea și în conservarea patrimoniului.”
Reamintim că Bojdeuca lui Creangă a fost reabilitată în cadrul unui proiectului „Călător pe meridiane culturale”, prin Programul Operaţional Comun România- Republica Moldova 2014-2020. Valoarea proiectului a fost de 1,72 milioane de euro, după cum a relatat RostOnline.
- Zilele Culturii și Spiritualității la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia. Părintele Nicolae Steinhardt, comemorat la 102 ani de la naștere - 29 iulie 2024
- „Carnea cultivată” în laborator, tot mai aproape de autorizare pentru comercializare în UE - 28 iulie 2024
- Părintele mărturisitor Constantin Voicescu, pomenit, duminică, la Mănăstirea Cernica - 27 iulie 2024