15 ianuarie. 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale

Luni, 15 ianuarie, se împlinesc 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, totodată fiind marcată și Ziua Culturii Naționale.

Poetul Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, având la naștere numele Mihail Eminovici. Din 1860 până în 1963, a urmat cursurile Liceului german din Cernăuţi. În 1864 s-a angajat copist la Tribunalul din Botoşani, iar din 1865 a devenit custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul.

După moartea lui Aron Pumnul, tânărul Eminovici a plecat în Transilvania, la Blaj şi Sibiu, unde şi-a continuat studiile liceale. A ajuns apoi la Bucureşti, urmând trupele de teatru Tardini-Vlădicescu, Iorgu Caragiale (1866-1868), Mihail Pascaly (1868), fiind copist şi sufleur, apoi a ajuns la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a fost angajat ca sufleur, notează Agerpres.

În perioada 1869-1872 a fost „student extraordinar” la Facultatea de Filosofie de la Viena, unde a audiat cursuri de filosofie, drept, economie politică, filologie romanică, ştiinţe (matematică, anatomie, fizică, astronomie etc.).

Primele încercări de poezie ale lui Mihai Eminescu datează din ianuarie 1866, când a debutat cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, pe care a semnat-o M. Eminovici, care era închinată memoriei profesorului său.

Tot în 1866 a început să colaboreze la revista „Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, care l-a descoperit şi l-a încurajat pe cel care avea să devină marele poet al românilor. Prima poezie publicată în revista „Familia”, la 25 februarie 1866, a fost „De-aş avea…”, semnată Mihai Eminescu (numele a fost schimbat din Eminovici în Eminescu de I. Vulcan).

În 1870 a început să colaboreze la revista ieşeană „Convorbiri literare”, unde a publicat poezia „Venere şi Madonă”, poemul „Epigonii”, povestea „Făt-Frumos din lacrimă”, urmate în 1871 de poeziile „Mortua est”, „Înger de pază” şi „Noaptea”.

Activitatea cea mai bogată a avut-o în redacţia ziarului „Timpul”, publicaţie care a apărut pentru prima dată la Bucureşti, la 15 martie 1876. În ianuarie 1877, redacţia ziarului era preluată de Titu Maiorescu, iar Ioan Slavici devenea responsabil cu partea literară şi cu politica externă. În aprilie, Maiorescu s-a retras de la conducerea ziarului, care a rămas astfel în sarcina lui Slavici, Gr.H. Grandea şi G.I. Pompilian.

Între primele articole publicate la „Timpul” se numără seria „Icoane vechi şi icoane nouă”, „Bălcescu şi urmaşii lui”, „Arboroasa”. În februarie 1880, Eminescu este numit redactor-şef, funcţie pe care o va ocupa până la sfârşitul anului 1881, când devine responsabil cu paginile de politică. Majoritatea articolelor publicate de Eminescu în „Timpul” nu sunt semnate, iar unele texte semnate apar sub pseudonimele „Fantasio” sau „Varro”. Poetul semnează cu numele său un singur articol, „Materialuri etnologice”, în aprilie 1882.

Primul şi singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui M. Eminescu a apărut la 21 decembrie 1883, purtând titlul „Poesii” şi fiind tipărit de Editura Librăriei, Socecu & Comp – Bucureşti, având ţinută grafică deosebită, un portret al poetului şi o scurtă prefaţă scrisă de Titu Maiorescu, cel care a îngrijit această primă ediţie a poeziilor eminesciene.

Ediţia princeps avea 307 pagini. Ulterior, au mai fost publicate două ediţii – în 1885 şi în 1888. Cartea a fost tipărită când Eminescu nu era în ţară. Deja se afla internat într-un sanatoriu în Germania, în 1883 apărând primele semne ale bolii. Volumul cuprindea 61 de poezii, plus trei variante la „Mai am un singur dor”. Cele 17 poezii inedite, apărute alături de unele dintre poeziile deja publicate în revistele „Convorbiri literare” şi în „Familia”, sunt: „Glossă”, „Odă”, „Iubind în taină…”, „Trecut-au anii…”, „Veneţia”, „Se bate miezul nopţii…”, „Din valurile vremii…”, „Ce te legeni…”, „La mijloc de codru…”, „Mai am un singur dor”, „Criticilor mei”.

Boala lui Eminescu avansa, iar în primăvara anului 1888 s-a stabilit la Botoşani, la sora sa Henrieta. În iulie, acelaşi an, a plecat pentru tratament la băile din Hall, în Austria. La întoarcere, s-a mutat în Bucureşti, însoţit de Veronica Micle. Grav bolnav, Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti.

Două zile mai târziu, în 17 iunie, a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.

Ziua Culturii Naționale

Începând din 2011, în 15 ianuarie este sărbătorită și Ziua Culturii Naționale.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.