Nouă state membre au anunțat că încep implementarea Planului UE privind migrația și azilul.
În acest sens, ele au solicitat Comisiei Europene sprijin tehnic pentru întocmirea planurilor lor naționale de punere în aplicare a Pactului privind migrația și azilul.
Este vorba depre Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia și România. Aceste țări au depus cereri de sprijin și vor primi acum consultanță specifică din partea experților timp de patru luni, până la sfârșitul lunii noiembrie 2024, a anunțat Reprezentanța CE în România.
„Experți în cadrele juridice naționale, precum și experți internaționali care dețin cunoștințe privind practicile relevante din alte țări vor ajuta autoritățile naționale din aceste state membre să identifice domeniile în care legislația națională trebuie actualizată și în care procesele administrative și judiciare trebuie revizuite. Ei vor ajuta aceste autorități naționale să își evalueze nevoile în ceea ce privește personalul și formarea, infrastructura, dotările IT, precum și costurile pe care le reprezintă aceste nevoi, și, de asemenea, achizițiile care trebuie lansate astfel încât statele membre să poată întocmi PNP-uri solide în timp util”, se menționează în comunicatul de presă.
Reamintim că pactul UE privind azilul și migrația a fost aprobat, recent, de Consiliul Uniunii Europene, după cum a relatat RostOnline.
Iată cele 10 măsuri prevăzute de planul adoptat, miercuri, de CE:
1.Un sistem comun de informații privind migrația și azilul (Eurodac). Dezvoltarea și punerea în funcțiune în timp util a sistemului Eurodac reformat reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru punerea în aplicare a tuturor celorlalte elemente ale pactului.
2.Un nou sistem de gestionare a migrației la frontierele externe ale UE. Instituirea unor proceduri rapide, eficiente și raționalizate de azil și returnare, precum și a unor garanții solide.
3.Asigurarea unor standarde de primire adecvate pentru solicitanți în funcție de nevoile lor, acces mai rapid la piața muncii, asistență medicală, îmbunătățirea condițiilor de primire
4.Proceduri de azil echitabile, eficiente și convergente. Regulamentul privind procedura de azil și Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională simplifică procesul de evaluare și de luare a deciziilor cu privire la cererile individuale de azil în întreaga Europă și consolidează garanțiile, drepturile și garanțiile pentru solicitanții și beneficiarii de protecție internațională.
5.Proceduri de returnare eficiente și echitabile.
6.Un sistem echitabil și efficient. Punerea în aplicare a noilor norme în materie de responsabilitate: prin stabilirea unei repartizări eficace și stabile a responsabilității în întreaga Uniune și prin reducerea stimulentelor pentru deplasările secundare.
7,Asigurarea funcționării solidarității. Este nevoie de un mecanism de solidaritate permanent, obligatoriu din punct de vedere juridic, dar flexibil, pentru a se asigura că niciun stat membru nu este lăsat singur atunci când se află sub presiune.
8.Pregătirea, planificarea pentru situații de urgență și răspunsul în situații de criză. Contribuția la consolidarea rezilienței la evoluția situațiilor de migrație, precum și la reducerea riscurilor de situații de criză.
9.Noi garanții pentru solicitanții de azil și persoanele vulnerabile. Monitorizare sporită a drepturilor fundamentale, prin asigurarea unor proceduri eficace, protejând în același timp demnitatea umană și un drept real și efectiv la azil, inclusiv pentru persoanele cele mai vulnerabile, cum ar fi copiii.
10.Relocare, incluziune și integrare:intensificarea eforturilor în aceste domenii: Eforturile statelor membre pentru integrarea și incluziunea migranților rămân indispensabile pentru succesul politicii în materie de migrație și azil.
Pe același subiect:
Pactul UE privind migrația și azilul, la un pas de votul final în Parlamentul European
Partidul AUR, poziție fermă împotriva Pactului UE privind migrația și azilul
- Premierul Ciolacu se întâlnește cu Viktor Orban, vineri, la Budapesta. Din delegația României face parte și Kelemen Hunor, președintele UDMR - 22 noiembrie 2024
- Premierul Viktor Orban anunţă că îl va invita pe Netanyahu în Ungaria pentru a sfida mandatul de arestare al CPI - 22 noiembrie 2024
- Prezidențiale 2024. Românii își aleg viitorul președinte. A început votul în diaspora - 22 noiembrie 2024
Cine a semnat din partea României, ? Căci „România ” este doar o entitate geografică, politică și socială, o entitate creată prin lege, și deci este incapabilă de semnătură, nefiind o ființă vie.
Cei ce semnează plini de zel în numele poporului pe care nu l-au întrebat dacă o vor , pe lîngă faptul că își asumă răspunderea consecințelor actelor lor, se dovedesc trădători ai nației române deoarece arată prin aceste semnături că DORESC DISPARIȚIA NEAMULUI NOSTRU DE PE ACESTE PLAIURI ȘI ÎNLOCUIREA LUI CU ALTE NAȚII !
Iar așa ceva este de neiertat , acești indivizi nu se pot ascunde la nesfîrșit în dosul imunității conferite de mandatul lor în guvern. Acești indivizi sunt pe deplin răspunzători de alterarea identității noastre naționale arătînd întregii lumi că sunt Dușmanii țării străbunilor lor , ale cărei interese și integritate le sabotează servindu-se de funcția pe care o ocupă oficial în guvern.