16 septembrie 1976. Intra în funcțiune în Marea Neagra prima platformă românească de foraj marin, numita „Gloria”

de

În urmă cu 48 de ani, în ziua de 16 septembrie 1976, intra în funcțiune în Marea Neagră prima platformă românească de foraj marin, numită „Gloria”.

Construcția platformei „Gloria” a început în anul 1972, pe Șantierul Naval Galați. După doar 4 ani, platforma a fost transportată în largul Mării Negre.

De la „Lecția de istorie” aflăm detalii impresionante despre această construcție:

„Platforma Gloria are un corp metalic de forma unui paralelipiped dreptunghic având o lungime de 52,46 metri, o lăţime de 40,82 metri şi o înălţime de circa 6,4 metri, fără a pune însă la socoteală picioarele și turla de foraj de deasupra platformei. În partea din faţă se găseşte montată o suprastructură în care sunt amenajate cabinele pentru personalul de deservire a platformei, personal format din circa 50 persoane.

Pe suprastructură este încastrat un heliport, iar în partea din spate, pe punte, este montată turla de foraj care are o înălţime de 34 metri şi permite executarea de foraje până la o adâncime de 6.000 metri. În interiorul corpului sunt montate echipamentele pentru alimentarea cu energie electrică, echipamentele pentru deservirea turlei de foraj şi echipamentele pentru instalaţia hidraulică de ridicare. Îmbarcarea materialelor consumabile şi alimentarea turlei de foraj cu ţevi de foraj se realizează cu două macarale amplasate pe puntea corpului metalic.

Picioarele platformei au forma unor grinzi cu zăbrele cu o lungime totală de 90 de metri în vârfurile cărora se găsește amplasată platforma de foraj. Montajul platformei s-a făcut la Şantierul Naval Galaţi, unde s-au făcut amenajările necesare lansării ei la apă, lansare care a avut loc la data de 9 octombrie 1975. După lansare, s-a montat o parte din secţiile pentru picioare, atât cât să permită ca platforma în timpul deplasării sale pe Dunăre să poată trece pe sub cablurile electrice de înaltă tensiune din zona oraşului Isaccea, iar după finalizarea tuturor lucrărilor, a probării echipamentelor din compartimentul maşini şi a instalaţiei hidraulice de ridicare, s-a organizat transportul ei la mare de către Navrom Galaţi. Transportul s-a realizat cu patru remorchere: un remorcher mare pentru tracţiune în faţă, două remorchere laterale şi un remorcher de rezervă. Separat de platforma, s-au transportat secţiile de picioare care n-au putut fi montate la Galaţi, toate fiind transportate cu un cargou de 35.000 tdw.

La mare, platforma a acostat în portul Constanţa la dana Petromar, unde s-a continuat montarea secţiilor de la picioare, urmată de ridicarea corpului până la vârful picioarelor, aşezarea secţiilor din colţuri pe vârfurile picioarelor, sudarea lor, urmată apoi de coborârea corpului pentru montajul următoarelor secţii ale platformei. Platforma, complet gata, a fost predată companiei Petromar pe data de 19 august 1976, iar pe data de 16 septembrie același an, platforma a intrat în funcțiune în largul Mării Negre.

De altfel, la acea vreme, România era printre puținele țări din lume ce reușea să construiască platforme marine de o asemenea mărime și complexitate. Până în 1989 fost construite în total şapte platforme de foraj marin: Gloria (august 1976), Orizont (octombrie 1981), Prometeu (septembrie 1984), Fortuna (martie 1985), Atlas (noiembrie 1985), Jupiter (iunie 1987) şi Saturn (iulie 1988). Petromar a mai comandat alte două platforme, care la sfârşitul anului 1989 erau în stadiu de montare a corpului pe cala de lansare. Ca urmare a reducerii fondurilor de investiţii începând cu anul 1990, aceste platforme nu s-au mai finalizat. Aflate în posesia companiei Petromar, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere la sfârşitul anului 2005, Petromar rămânând numai cu platforma Gloria”.

Alte informații despre platforma Gloria:

  • În perioada 1976-1986, Gloria a funcţionat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri.
  • În perioada 1987-1998, Gloria a fost folosită ca platformă de producţie pentru primul zăcământ offshore pus în producţie în România – Lebăda Est.
  • Începând din 1998, platforma Gloria s-a aflat pe zăcământul Sinoe, la aproximativ 30 de km de ţărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime şi a fost folosită ca platformă de producție.
  • Producţia sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto şi cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuinţe.
  • În anul 2019, Petrom a finalizat procesul de aducere la ţărm a platformei autoridicătoare Gloria, din zona de producţie a Mării Negre în care era amplasată, potrivit unui comunicat al companiei petroliere.

În loc de concluzie:

După o activitate de peste 40 de ani, prima platformă românească de foraj marin din Marea Neagră a fost dată la fier vechi.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost

Spune-ți părerea

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.