Judecătorul național nu este obligat să aplice o decizie a Curții Constituționale care încalcă dreptul Uniunii, iar, în asemenea cazuri, judecătorul național nu poate fi sancționat, a decis joi Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), anunță Euractiv.
Potrivit sursei citate, decizia a fost luată în cauza C-792/22 | Energotehnica, un caz ridicat de o instanță românească.
Speța, pe scurt:
În urma decesului prin electrocutare a unui electrician în timpul unei intervenții, a fost inițiată o procedură administrativă împotriva angajatorului său. În paralel, s-adeclanșat o procedură penală împotriva maistrului electrician pentru nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și pentru ucidere din culpă. Rudele victimei au intervenit, de asemenea, în procedura penală.
Instanța de contencios administrativ sesizată a conchis că nu a fost vorba despre un „accident de muncă” și a anulat sancțiunile administrative aplicate angajatorului.
Potrivit unei legislații naționale, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională a României, această hotărâre a instanței de contencios administrativ împiedică instanța penală să reexamineze aspectul, dacă accidentul respectiv constituie sau nu un accident de muncă.
În acest context, Curtea de Apel Brașov (România) a solicitat Curții de Justiție a UE să se pronunțe cu privire la compatibilitatea acestei legi naționale, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională a României, cu dreptul Uniunii privind securitatea lucrătorilor.
În hotărârea pronunțată joi, Curtea de Justiție consideră că dreptul Uniunii se opune legii unui stat membru în temeiul căreia, potrivit curții sale constituționale, hotărârea judecătorească definitivă a unei instanțe de contencios administrativ privind un „accident de muncă” are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, dacă această lege împiedică rudele victimei să fie ascultate.
Instanța amintește că, în procedurile judiciare, dreptul la o cale de atac efectivă include dreptul de a fi ascultat. Dacă o instanță ia o decizie cu privire la răspunderea civilă fără a permite părților vizate să își prezinte argumentele, acest drept este încălcat.
În această privință, Curtea afirmă că „judecătorii naționali trebuie să poată să nu urmeze o decizie a curților constituționale, dacă această decizie contravine dreptului Uniunii. Într-o asemenea situație, ei nu pot face obiectul unor sancțiuni disciplinare”.
- Premierul Ciolacu se întâlnește cu Viktor Orban, vineri, la Budapesta. Din delegația României face parte și Kelemen Hunor, președintele UDMR - 22 noiembrie 2024
- Premierul Viktor Orban anunţă că îl va invita pe Netanyahu în Ungaria pentru a sfida mandatul de arestare al CPI - 22 noiembrie 2024
- Prezidențiale 2024. Românii își aleg viitorul președinte. A început votul în diaspora - 22 noiembrie 2024
Deci, la gunoi cu CCR, la gunoi cu suveranitatea şi Constituția. Se recunoaşte că alții hotărăsc pt noi: CJUE, SUA, UE…şi câți or mai fi.
Decizia in sine CJUE , este corecta , privind ” pers.vatamate civile din fapte penale cum este dosarul in speta ” cu decese , vatamari corporale , care au tot dreptul civil si penal , sa isi ceara ” dreptate ” , daune , etc, etc, de la inculpati dovediti , prin decizii penale defintive , dar inculpati ” protejati ” privind sustragere de la achitare despagubirii civile in cauze , privind ” prescriptia faptei penale ” prin Decizii Constitutionale in speta , ceea din 2022 , cu extindere actuala la cea din 2018 . Decizia CJUE , este corecta in corelatie cu alta Decizie E.C , privind protejarea persoanelor vatamate din infractiuni penale , de catre Stat , prin legea in cauza civila si penala . Decizie E.C , care nu s-a aplicat inca in Romania , privind corelatia intre dreptul penal al pers.vatamate si dreptul civil de recuperare daune pers.vatamate si sustinerea dreptului ” pers.vatamate din actiuni penale ” , din contra toata legislatia penala in cauza este ” in sustinerea dreptului inculpatului si protejarea lui sustragere achitare daune legale ” prin Cod Civil si Cod Pr.Civ in cauza .