România poate pierde sute de milioane de euro din PNRR din cauza modului în care s-au selectat șefii la companiile de stat. Ce a descoperit CE

România poate pierde sute de milioane de euro din PNRR din cauza numirii unor șefi incompatibili, precizează Comisia Europeană într-o scrisoare transmisă Guvernului României, notează Hotnews.

În document sunt enumerate 8 companii cu probleme din totalul de 17 companii din subordinea Ministerului Energiei. De asemenea, sunt menționate și cinci companii de la Transporturi, fiind ridicate semne de întrebare asupra modului în care au fost făcute numirile în Consiliile de Administrație.

„Numirile au fost făcute fără o procedură de selecție competitivă și transparentă”, a spus Comisia despre Hidroelectrica, Nuclearelectrica și alte companii din energie. Tot cu nerespectarea procedurilor firești de numire a șefilor sunt menționate și CFR, Metrorex și alte companii din transporturi.

Pentru toate procedurile de selecție de la companiile energetice au fost publicate „anunțuri banale”, la mica publicitate, în zone slab vizibile. Unii membri din comitetele de selecție, atât la energie, cât și la transporturi, erau și candidați. Membrii din comitetele de numire și remunerare erau și în consiliile de administrație, stabilind ei pentru ei nivelul de remunerare. La o companie, niciunul dintre candidații care au ajuns pe lista scurtă nu a fost numit.

Iată observațiile Comisiei, așa cum apar ele în scrisoarea consultată de redacție:

Cazul Hidroelectrica:

  • Anunțurile privind selecția au fost „banale” și plasate în zone slab vizibile, la mica publicitate, în ziare.
  • Au fost constatate relații ierarhice între candidați și membrii comisiei de selecție, ceea ce poate duce la conflict de interese și influență politică.
  • În cazul numirilor din septembrie 2022, membrii au fost numiți fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, pe perioade mai scurte decât mandatele de 4 ani.
  • Comitetul de nominalizare și remunerare, alcătuit din membri ai consiliului de administrație, a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță, ceea ce poate duce la conflict de interese.
  • Numirile din ianuarie 2024 (n.red. procedurile pentru numirea Directoratului care au avut loc în toamna lui 2023) au fost făcute pe baza unei proceduri de selecție anterioare, pentru care nu a fost stabilită nicio listă de rezervă. În unele cazuri, nu a existat nicio procedură de selecție.
  • Nu există dovezi că procedurile au fost competitive și transparente.

Cazul Nuclearelectrica:

  • Pentru Consiliul de Administrație au fost publicate „anunțuri banale” la mica publicitate.
  • Nu a existat un comitet de selecție.
  • Numirile din septembrie 2022 au fost făcute fără o procedură de selecție competitivă și transparentă.
  • Comitetul de nominalizare și remunerare, alcătuit din membri ai consiliului de administrație, a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță, ceea ce poate duce la conflict de interese.
  • Deși consiliul de administrație este compus din șapte membri, în prezent doar șase sunt în funcție.

Cazul Romgaz:

  • Au fost publicate anunțuri „banale” la mica publicitate.
  • Între candidați era și un membru al comisiei de selecție, ceea ce duce la conflict de interese.
  • Au fost candidați din rândul membrilor comitetului de nominalizare și remunerare, implicați în procesul de selecție, fiind un potențial conflict de interese.
  • Comitetul de nominalizare și remunerare, alcătuit din membri ai consiliului de administrație, a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță, ceea ce poate duce la conflict de interese.

Cazul SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie):

  • Au fost plasate anunțuri nesemnificative, la secțiunea mica publicitate.
  • Nu există dovezi care să arate că membrii consiliului de administrație au fost numiți pe baza unei proceduri transparente și competitive, iar că mandatul este legat de indicatori cheie de performanță.

Cazul CONPET:

  • Au fost plasate anunțuri banale, la mica publicitate.
  • Niciunul dintre candidații care au ajuns pe lista scurtă nu a fost numit.
  • Nu există dovezi că numirile au fost făcute competitiv și transparent.

Cazul CNCIR (Compania Națională pentru Controlull Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune):

  • Au fost publicate anunțuri „banale”, la mica publicitate.
  • Au fost constatate suprapuneri, relații ierarhice sau influențe politice între candidați și membrii comisiei de selecție.

Cazul Oil Terminal:

  • Au fost publicate „anunțuri banale”, la mica publicitate.
  • Au fost constatate suprapuneri, relații ierarhice sau influență politică între candidați și membrii comitetului de selecție, ceea ce poate indica un conflict de interese.

Cazul RATEN (Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară):

  • Au fost publicate anunțuri „banale”, la mica publicitate
  • Unul dintre membrii numiți nu a fost preselectat.

La jumătatea lui octombrie, Comisia Europeană urmează să transmită Guvernului o scrisoare care conține concluziile finale, iar aceasta poate conține și alte nume de companii din energie, pe lângă cele opt menționate în scrisoarea din iunie.

 

 

 

 

 


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


Un comentariu la „România poate pierde sute de milioane de euro din PNRR din cauza modului în care s-au selectat șefii la companiile de stat. Ce a descoperit CE”

  1. Doar la doua cazuri in speta ne putem referii din fapte privind Siguranta Nationala referitor la transport produse petroliere , adica :
    1.Cazul CONPET , transportul prin conducte produse petroliere nu mai functionaeaza de vreo 20 si ceva de ani , fiind preluat prin transp. feroviar , prin ” Societatii private ” in cauza , dar
    2.Cazul OIL TERMINAL ,. se pare ca ” acum se pregateste terenul pentru ” ingroparea prin faliment ” obiectiv , adica vanzare actiuni de stat in cauza si vanzarea lui catre ” terti investitiori ”
    Tocmai conditia ” EC ” privind , motivatia ei , adica ” vreti bani , vindeti ce mai aveti ” , restul sunt ” asa zise motivatii speculative legale ” scopul este unul singur ” vindeti catre noi ce mai aveti „

    Răspunde

Spune-ți părerea

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.