Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, marţi, că noul executiv european va prezenta o strategie europeană de pregătire civilă şi militară, pornind de la concluziile raportului întocmit de fostul preşedinte finlandez Sauli Niinisto pe acest subiect, informează agenția EFE, citată de Agerpres.
Reamintim că raportul întocmit de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö a fost prezentat, într-o conferință de presă, la sfârșitul lunii octombrie, după cum a relatat atunci RostOnline.
Acum, șefa CE a enumerat motivele care stau la baza strategiei privind pregătirea civilă și militară.
„Ameninţarea unei agresiuni armate împotriva unui stat membru nu a fost niciodată mai mare de la sfârşitul Războiului Rece. Dacă vrem să o prevenim, trebuie să ne pregătim pentru ea”, a avertizat Von der Leyen, referindu-se la Rusia, într-un mesaj video în timpul unui forum de securitate desfăşurat la Espoo, în Finlanda, notează sursa citată.
Pe lângă ameninţarea militară ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, Von der Leyen a avertizat că există „un spectru larg de riscuri emergente” la adresa Uniunii Europene (UE).
Printre aceste riscuri, şefa Comisiei Europene a menţionat dezinformarea, folosirea migranţilor pe post de armă, atacurile cibernetice, sabotajele, întreruperea lanţurilor de aprovizionare, atacurile asupra rutelor comerciale globale şi efectele schimbărilor climatice.
În acest context, Ursula von der Leyen a anunţat că noua Comisie va prezenta o „Strategie de Pregătire a Uniunii”, care să anticipeze şi să facă faţă acestor ameninţări, introducând modificările necesare în reglementarea europeană în jurul a trei aspecte cheie.
Primul aspect se referă la creşterea producţiei industriale de apărare, atât în ceea ce priveşte armamentul de înaltă tehnologie, cât şi muniţiile, iar pentru aceasta Ursula von der Leyen a pledat pentru crearea unei pieţe unice de apărare cu o mai mare cooperare transfrontalieră şi un rol mai proeminent pentru întreprinderile mici şi mijlocii europene.
Al doilea aspect are legătură cu protejarea lanţurilor de aprovizionare critice pentru a le face rezistente la crize, creând rezerve strategice de vaccinuri, medicamente esenţiale, echipamente militare şi materii prime cheie.
În fine, al treilea aspect priveşte nevoia de adaptare la schimbările climatice prin crearea unui mecanism european de protecţie civilă capabil să facă faţă situaţiilor de urgenţă şi dezastrelor naturale la nivel comunitar, în cooperare cu autorităţile naţionale.
Reamintim că un mesaj similar privind creșterea capacității de apărare în UE a fost transmis, marți, de Kaja Kallas, șefa desemnată a politicii externe a Uniunii Europene, conform Rost.
Raportul Sauli Niinistö
Potrivit raportului privind pregătirea civilă și militară a Europei, UE trebuie să fie urgent mai proactivă în răspunsul său la crizele tot mai complexe cu care se confruntă lumea.
Niinistö a declarat că UE trebuie să transmită un semnal că este dispusă să plătească pentru apărarea sa, adăugând că blocul european ar trebui să cheltuiască aproximativ 20% din bugetul său, în valoare în prezent de aproximativ 1 000 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, pentru securitate și pregătirea pentru situații de criză.
Niinistö a avertizat cu privire la două lacune principale în strategia de pregătire a UE: lipsa unui plan clar în cazul unei agresiuni armate împotriva unui stat membru și absența unei capacități pe deplin operaționale a UE de a coordona și de a acționa împreună dincolo de silozurile instituționale și operaționale.
Un serviciu de intelligence al UE
Fostul președinte finlandez consideră că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent, printr-un schimb sporit de informații, conform Politico Europe.
În raportul său, Niinistö cere UE să dezvolte un “serviciu de cooperare în domeniul informațiilor cu drepturi depline la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale”, adăugând totodată că este nevoie de “o rețea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.
Este nevoie de mai multe eforturi pentru „consolidarea activității de contraspionaj în cadrul instituțiilor UE”, a declarat el după prezentarea planului alături de von der Leyen.
Un regim de stocare strategică la nivelul UE, inclusiv în domeniul sănătății
Raportul abordează și problema stocării strategice, despre care precizează că merită o atenție specială în ceea ce privește cooperarea public-privat pentru pregătirea pentru situații de criză și evocă o abordare strategică comună a Comisiei Europene și a statelor membre privind constituirea de stocuri de medicamente pentru a face față penuriei de medicamente esențiale.
În domeniul securității sanitare, raportul constată că UE, în cadrul strategiei Global Gateway, continuă să consolideze capacitățile de asistență medicală din întreaga lume și să investească în securitatea lanțurilor de aprovizionare cu medicamente.
Raportul recomandă cartografierea eforturilor în curs, cele mai bune practici și nevoile; să identifice în comun un set cuprinzător de intrări esențiale (de exemplu, produse alimentare, energie, materii prime critice, echipamente de intervenție în caz de urgență, contramăsuri medicale); și să definească obiective pentru a asigura niveluri minime de pregătire în diferite scenarii de criză, inclusiv în cazul unei agresiuni armate sau al întreruperii pe scară largă a lanțurilor globale de aprovizionare.
Totodată, raportul consideră importantă asigurarea coerenței și coordonării între inițiativele viitoare și eforturile de stocare în curs sau propuse la nivelul UE, de exemplu în domeniul pregătirii pentru sănătate, al răspunsului la dezastre și situații de urgență, al energiei, al materiilor prime esențiale și al pregătirii pentru apărare.
Un semnal de alarmă
Raportul își propune să servească drept semnal de alarmă pentru statele membre, fostul președinte finlandez recomandându-le să colaboreze mai îndeaproape, mai rapid și cu cetățenii în centrul strategiei de pregătire pentru situații de criză – dar susține și o cooperare consolidată între grupuri de state membre doritoare, acolo unde este necesar.
- Institutul „Elie Wiesel” anunță că a primit de la statul român statut de „notificator de încredere” pentru raportarea „conținutul ilegal” din mediul online românesc - 13 noiembrie 2024
- Prețul energiei electrice din România a explodat. Este dublu față de cel din Germania - 13 noiembrie 2024
- Peste 600 de parlamentari francezi protestează față de acordul UE-Mercosur. Scrisoare deschisă către Ursula von der Leyen - 13 noiembrie 2024