Prof.dr.Nicolae Constantinescu, președintele Fundației Culturale Memoria și directorul „Memoria- revista gândirii arestate”, a trecut la Domnul, marți, 21 ianuarie 2025, la vârsta de 89 de ani.
Înmormântarea va avea loc vineri, 24 ianuarie 2025, orele 13.00, la Cimitirul Bellu.
Potrivit Fundației Culturale Memoria, prof.dr.Nicolae Constantinescu a absolvit aîn 1959 al Facultății de Medicină Generală București cu media 10 (zece) în toți cei 6 ani de studiu.
Medic primar din 1973, dr.Nicolae Constantinescu a efectuat peste 8.000 de operații în domeniile chirurgiei generale, oncologiei, chirurgiei osteo-articulare, chirurgiei vasculare, urologice, endocrine, plastice și reparatorii, începând cu stagiatura la Sanatoriul din Eforie Sud și continuând cu spitalele Foișor, Dr. Șt. Stâncă, PTTR și Colțea. A imaginat și aplicat neuroliza nervului tibial posterior în canalul tarsian în polineuropatiile cu mal perforant plantar pentru care deține certificat OSIM. Visiting-professor la Universitatea Columbia din SUA în 1990 (prof. Donald Silver), la spitalul Cochin din Paris în 1991 (prof. Yves Chapuis), la Universitatea din Udine – Italia în 1992 (prof. Fabrizio Bresadola), la Spitalul Rothschild din Paris în 1993 (prof. Alain Sézeur) și la spitalul Grosshadern din München în 1996 (prof. Friedrich-Wilhelm Schildberg).
Activitate didactică. În 1969 a fost admis prin concurs cercetător științific la Catedra de chirurgie operatorie și experimentală de la UMF București devenită după 1990 Catedră de Anatomie Clinică pentru studenții anului III și de Tehnici Chirurgicale pentru rezidenții din toate specialitățile chirurgicale. Urcă prin concurs toate treptele ierarhiei didactice, devenind profesor în 1996, apoi profesor consultant după pensionarea din 2001, în care calitate a funcționat până în 2011. A îndrumat peste 3.000 de chirurgi veniți la cursurile de specializare și perfecționare, apoi la pregătirea de secundariat / rezidențiat. După 1990 a introdus în învățământul universitar medical disciplina de Anatomie Clinică, pe care a predat-o la 24 de serii de studenți din anul III. Pentru folosul studenților a redactat: Atlas de anatomie la patul bolnavului, Editura ALL, București, ediția I 1997, ediția a II-a 2001, Anatomie clinică. Note de curs, București, ediția I 1994, ediția a II-a 2010 și Atlas Breviar de Anatomie Clinică, Editura Vergiliu, 2018. Pentru rezidenții în chirurgie și specialități chirurgicale au apărut în 2012 la Editura Academiei Oamenilor de Știință – Anatomia chirurgicală și operatorie. Vol. III Abdomenul (Premiul pentru Medicină al Academiei Oamenilor de Știință) și în 2018 Anatomia chirurgicală și operatorie. Vol. IV Lombă, pelvis, perineu, la aceeași editură. În 2014 a inițiat o serie de monografii dedicate tehnicilor chirurgicale de bază, prima fiind Plaga chirurgicală. Biologie și tratament scrisă în colaborare cu Mihail C. Ceaușu, Editura Celsius.
Activitate științifică. Doctor în Medicină în 1971 cu o teză consacrată transplantului de os, pe baza căreia a redactat monografia Valoarea biologică a transplantului autogen de os, Editura Medicală, București, 1980. Coautor la 2 monografii de patologie și tehnică chirurgicală, a publicat 42 de articole științifice în țară și străinătate. A efectuat numeroase studii clinice și experimentale, două dintre ele reprezentând priorități românești, care au inițiat două mari capitole ale cercetării și practicii medico-chirurgicale în lume: demonstrarea capacității angiogene a celulelor stem din măduva roșie a adultului (comunicată în 1976 la Congresul Mondial de Citochimie și Histochimie de la București, publicată în monografia menționată mai sus despre transplantul autogen de os și apreciată ca o adevărată descoperire de profesorii W. Begemann din München, G. Duhamel din Paris, W. Blount și H. Boyd din SUA) și adaptarea miocardului la ischemie (demonstrată experimental pe suspensie de mitocondrii și publicată în România în revista Chirurgia în 1980), concept preluat din 1986 în toate laboratoarele de cercetare din lume după ce un autor american (M.D., Ph. D. Charles Emerson Murry) a publicat un model experimental identic sub numele de precondiționarea miocardului la ischemie, model care a pătruns și în practica chirurgicală la om.
A fost secretar al Societății de Chirurgie din București sub președinția prof. Ion Juvara și a prof. Dan Setlacec, vicepreședinte al Societății sub președinția prof. Mihai Stăncescu, redactor adjunct al revistei Chirurgia în 1991-1992, reintegrat în 2018 ca membru în colegiul de redacție al revistei.
A fost membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință și membru titular al Academiei de Științe Medicale din România; membru al Societăților Române de Chirurgie și de Anatomie; membru de onoare al Societății „Timișoara Medicală” și al Societății Române de Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreatică, membru al Association Française des Chirurgiens, membru al International College of Surgeons, membru al Academy of Surgical Research, profesor asociat al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova.
Prof.dr.Nicolae Constantinescu a fost membru fondator al Alianței Civice (1990) și al Fundației Culturale Memoria (președinte al acesteia din 2019), director al Memoria, revista gândirii arestate (din 2019).
- Europarlamentarul Claudiu Târziu (AUR): Efectul Trump schimbă lumea din temelii. Liderii europeni trebuie să accepte acest adevăr - 22 ianuarie 2025
- A murit prof.dr. Nicolae Constantinescu, președintele Fundației Culturale Memoria - 22 ianuarie 2025
- Zelenski cere cel puțin 200.000 de soldați europeni, pentru a pune în aplicare orice acord de pace în Ucraina - 22 ianuarie 2025