Mihai Eminescu, pomenit în Capitală, la 175 de ani de la naștere

Poetul Mihai Eminescu a fost pomenit miercuri, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale și la 175 de ani de la naștere, la Catedrala Patriarhală și la Cimitirul „Șerban Vodă”-Bellu, anunță Ziarul Lumina.

La Catedrala Patriarhală a fost săvârșită o slujbă de pomenire de către PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

„În acest an al Centenarului Patriarhiei Române ne aducem aminte de istoria acestor 100 de ani, de marii trăitori și iubitori ai Bisericii. Între aceștia se cuvine să-l amintim și pe Mihai Eminescu. El a avut o dorință, asemenea altor oameni importanți din vremea sa, de a se construi o mare biserică ortodoxă în București. Atunci când a numit, printr-o definiție completă pe care noi o mai auzim uneori, că Biserica este mama spirituală a poporului român, el a adăugat anumite lucruri care trebuie subliniate în contextul manifestărilor din acest an centenar: «Biserica păstrează limba și națiunea și este prin aceasta cea mai înaltă instituție de cultură. Este maica spirituală a neamului românesc, cea care a născut unitatea limbii și unitatea etnică și care a fost azilul de mântuire națională în țări unde românul nu are stat». Se referea aici la locurile în care peregrinau românii neavând stat și unde găseau alinare la umbra Bisericii. Un astfel de exemplu în anii aceia era biserica românească de la Paris achiziționată prin stăruința unui arhimandrit venit de la Mănăstirea Neamț, Iosafat Snagoveanu, care a strâns în jurul lui studenți români aflați acolo și români cu diferite profesii din capitala Franței. Așadar, dragostea poetului Mihai Eminescu pentru Biserică este răsplătită prin ceea ce se întâmplă aproape în toate bisericile românești, cu atât mai mult în cele de dincolo de granițe, despre care el vorbea”, a spus PS Părinte Timotei Prahoveanul.

În continuare, PS Părinte Timotei Prahoveanul a amintit că ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului se leagă și de numele poetului Mihai Eminescu.

„În ceea ce privește construirea catedralei din București pe care o dorea în mod deosebit, a avut curajul să se adreseze de mai multe ori Regelui Carol I. Regele a avut realizări remarcabile și s-a identificat cu acest loc, dar probabil a avut și lucruri pe care le-a privit în mod personal. Așa a fost și problema zidirii catedralei din București, care de la început s-a dorit a fi numită Catedrala Mântuirii Neamului, pe care noi o numim și Catedrala Națională. (…) Mihai Eminescu reproșează guvernului de atunci că nu s-a gândit să o sprijine, așa cum a sprijinit în altă situație construirea unei biserici din București. «Noi, înșine, în marea capitală a României a cărei populației ar ajunge în curând la un sfert de milion nu avem o catedrală. Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureștii sunt un oraș relativ nou. Credem, însă, că, dacă, cu autorizarea corpurilor legiuitoare s-ar face excepție de la absoluta prohibițiune a loteriilor în țara noastră, această excepție ar putea să se facă cel mult în favoarea Bisericii statului». Cu această argumentare exprimă ca în scurt timp comunitatea ortodoxă din București să fie ajutată pentru zidirea unei Catedrale a Mântuirii Neamului. Aceasta îl arată pe Eminescu un mărturisitor. Așa după cum știm, din însemnările de pe unele manuscrise ale lui, citea Evanghelia după Ioan, citea un Pateric aflat în manuscris care a aparținut Mănăstirii Vorona și alte argumente care ne îndreptățesc să credem că Eminescu iubea cuvintele vieții veșnice”, a reliefat PS Părinte Timotei Prahoveanul.

În aceeași zi, Mihai Eminescu a fost pomenit și la locul său de înmormântare din Cimitirul „Șerban Vodă”-Bellu. Slujba Parastasului a fost săvârșită de un sobor de preoți condus de părintele Costel Burlacu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Răspunsurile au fost oferite de un cor format din elevi ai Seminarului Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul” din București, care la final au interpretat mai multe cântece pe versurile lui Mihai Eminescu.