Klaus Iohannis a declarat luni, înainte de reuniunea informală a liderilor UE de la Bruxelles, că, deși este contestat pentru interimatul în care se află la Palatul Cotroceni, nu pleacă din funcție până când nu va fi ales un nou președinte al României, anunță Euractiv.
„Cred că este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste, pentru că, nu e așa, funcționăm după Constituție și când am fost ales, peste 6 milioane de români mi-au dat votul pentru ca să fac lucrurile ca la carte, iar cartea este Constituția și acolo scrie foarte clar că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales. Cred că am lămurit cu asta toată discuția”, a spus Klaus Iohannis.
Președintele a mai adăugat că nu crede că „despre asta trebuie să vorbim”.
„Eu oricum peste puține luni plec și ce am făcut este de domeniul trecutului. Și pe cele bune, și pe cele rele, dar acum trebuie să ne pregătim pentru noi alegeri. România trebuie să aleagă un nou președinte și românii trebuie să înțeleagă că asta este tema pe care trebuie să o discutăm”, a adăugat șeful statului.
Iohannis nu vede nici utilitatea unor discuții prelungite despre dacă trebuie să stea sau nu.
De asemenea, Iohannis i-a invitat pe candidații la prezidențiale să iasă în față și să spună ce vor să facă ei pentru România.
Reamintim că Klaus Iohannis participă, luni, 3 februarie 2025, la reuniunea informală a liderilor Uniunii Europene pe teme de apărare, care se desfășoară la Bruxelles, după cum a relatat RostOnline.
Administrația Prezidențială precizează, într-un comunicat de presă, că Klaus Iohannis a fost invitat de președintele Consiliului European, António Costa.
Reamintim că mandatul lui Klaus Iohannis a expirat pe 21 decembrie 2024.
Transcrierea declarațiilor de presă, oferită de Administrația Prezidențială:
Bună ziua! Mă aflu astăzi la Bruxelles pentru a participa la o reuniune informală a liderilor Uniunii Europene pe teme de apărare, aceasta fiind prima reuniune dedicată dezbaterii exclusive a acestui subiect.
Vom discuta despre capabilități militare și industria de apărare europeană, aspecte de finanțare, precum și despre parteneriatele Uniunii Europene în domeniul securității și al apărării. Bineînțeles, nu va lipsi din discuțiile noastre abordarea legăturii transatlantice și a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, în contextul noii Administrații.
Ceea ce ne propunem astăzi este să contribuim la fundamentarea deciziilor importante pe care trebuie să le luăm în acest an. Vom oferi și un ghidaj pentru pregătirea Cartei Albe a apărării europene, care va fi prezentată de Comisia Europeană.
Câteva cuvinte despre substanța discuțiilor noastre de astăzi.
În primul rând, este clar că, pentru a ne consolida reziliența strategică, pentru a deveni mai eficienți ca Uniune și ca actor global cu greutate și influență reală, inclusiv în relația transatlantică, Europa trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria sa apărare.
Acest obiectiv nu poate fi realizat fără o finanțare adecvată, ceea ce înseamnă nu doar mai mulți bani pentru apărare, ci inclusiv folosirea eficientă a instrumentelor de care dispunem deja, adaptarea acestora sau, de ce nu, crearea unora noi instrumente. Dar, desigur, avem nevoie de investiții substanțiale pentru demersuri costisitoare, precum refacerea stocurilor de armament, adaptarea pregătirii pentru apărarea față de un spectru larg de amenințări, respectiv consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare.
În al doilea rând, pentru a reduce costurile, pentru a spori eficiența și interoperabilitatea, trebuie să fie aprofundată cooperarea dintre statele membre. Numai așa vom avea o complementaritate reală, vom evita duplicările care nu sunt necesare, iar industria de apărare va avea predictibilitate pe termen lung.
Investițiile mai mari în apărare, inclusiv în cercetare și inovare, trebuie însă, din perspectiva României, privite într-un spectru mai amplu. Mai exact, aceste investiții trebuie să contribuie la creșterea competitivității economice și a coeziunii la nivelul Uniunii Europene, precum și la creșterea economiei per ansamblu, la creșterea rezilienței lanțurilor de producție și la crearea de noi locuri de muncă.
Bineînțeles, toate aceste aspecte au la bază principiul asigurării unei complementarități și coerențe între UE și NATO, NATO care rămâne fundamentul securității transatlantice.
România, ca Aliat-cheie în regiunea complicată a Mării Negre și stat membru la granița cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, înțelege în profunzime această necesitate.
Și pentru că m-am referit la NATO, vreau să accentuez importanța vitală a menținerii și a aprofundării legăturii transatlantice și a Parteneriatului Strategic dintre Uniunea Europeană-Statele Unite ale Americii.
Un parteneriat transatlantic solid este esențial pentru securitatea și prosperitatea europeană, pentru că ceea ce se întâmplă pe cele două maluri ale Atlanticului rămâne profund interconectat și interdependent.
Sunt convins că, prin identificarea abordării corecte și unitare la nivel european, vom putea continua dialogul apropiat, pe baze constructive, cu partenerii americani, cu evidențierea pragmatică a valorii adăugate a Uniunii Europene pentru Statele Unite ale Americii.
Vă mulțumesc!
Dacă aveți întrebări, poftiți!
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte! Există voci din mediul politic, dar și dintr-o parte a societății, care contestă prelungirea mandatului dumneavoastră și vă cer demisia, considerând că prezența dumneavoastră la Cotroceni creează tensiune în societate. Ce le răspundeți acestora și dacă veți decide până la urmă să vă dați demisia?
Klaus Iohannis: Cred că este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste, pentru că, nu-i așa, funcționăm după Constituție și, atunci când am fost ales, peste șase milioane de români mi-au dat votul pentru ca să fac lucrurile ca la carte, iar cartea este Constituția. Și în Constituție scrie foarte clar și îmi spune că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales. Cred că am lămurit cu asta toată discuția și, oricum, nu cred că despre asta trebuie să vorbim. Eu, oricum, peste puține luni, plec. Și ce am făcut este de domeniul trecutului. Mi le asum şi pe cele bune, şi pe cele rele. Dar acum trebuie să ne pregătim pentru noi alegeri. România trebuie să aleagă un președinte. Şi românii trebuie să înţeleagă că asta este tema pe care trebuie să o discutăm. Nu văd sincer o utilitate în discuții prelungite despre dacă trebuia să stau sau nu trebuia să stau. Nu asta este tema. Candidaţii şi cei interesaţi de România să poftească în faţă şi să spună ce vor ei să facă pentru România, cum vor ei să ducă România mai departe şi la ce să se aştepte românii de la ei pentru următorii ani. Acestea sunt temele care, după părerea mea, sunt importante și ar fi foarte util să ne concentrăm pe acestea. Sigur, sunt și alte teme de mare actualitate – bugetul, trebuie să avem cât mai repede un buget pentru a avea un comportament predictibil. Lumea vrea să știe ce se întâmplă, cum va funcționa economia și așa mai departe. Deci, cred că între timp cam toată lumea a înțeles care sunt aceste teme, indiferent dacă le-am repetat sau nu, și cu siguranță vor mai fi astfel de abordări, fiindcă suntem într-o campanie electorală și fiecare încearcă să se profileze cumva. Dar cred că cei care merg să voteze trebuie să-și articuleze așteptările și ele clar sunt legate de ce va fi de acum încolo, nu ce a fost până acuma.
Jurnalist: Bună ziua. Recent, Comisia de la Veneția a publicat raportul privind anularea alegerilor în România de către Curtea Constituțională și remarcă faptul că această măsură trebuie luată doar în condiții extraordinare. Și mai remarcă faptul că nu ar trebui ca o decizie a unei curţi constituționale să fie luată exclusiv bazat pe informații clasificate. Dumneavoastră credeți că au fost destule informații pentru a fi anulate aceste alegeri? Şi ce le-ați transmite oamenilor care se simt nedreptățiți de faptul că au fost anulate alegerile, pentru că au existat proteste pe această temă. Mulțumesc!
Klaus Iohannis: Da. Acum, este foarte important să vedem cum s-a ajuns aici, și s-a ajuns aici pentru că, în Constituția României, Curtea Constituțională este cea care validează sau invalidează alegerile prezidențiale. Pe de altă parte, aud, așa voci, în publicul nostru cum că trebuie să vină cineva să explice ce s-a întâmplat. Or, ce s-a întâmplat scrie foarte clar în motivația care a fost publicată de Curtea Constituțională, după decizie. Deci acolo putem să citim de ce a luat Curtea această decizie. Comisia de la Veneția a analizat toate aceste chestiuni și, după părerea mea, a venit cu un document care face, în esență, câteva propuneri cum ar trebui poate să fie altfel tratate chestiunile, dacă cumva, personal sper să nu se repete situația, dacă cumva vreodată se ajunge în ceva similar. Eu cred că acum este rolul Parlamentului să preia acest document de la Comisia de la Veneția, să vadă unde se pot și unde sunt oportune anumite modificări legislative.
Jurnalist: Și mesajul pentru cetățenii care se simt nedreptățiți pentru că s-au anulat alegerile?
Klaus Iohannis: Eu cred că foarte multă lume se simte, poate nu nedreptățită, dar enervată de faptul că aceste alegeri nu au dat un rezultat. Cu toții ne-am așteptat să avem alegeri care aduc un rezultat, să avem un nou președinte, eu să-i predau mandatul și lucrurile să meargă mai departe. Din păcate, nu a fost așa. De aceea, cred că acum este cu atât mai important să ne pregătim foarte bine, instituțiile abilitate să se pregătească foarte serios pentru alegerile care vor avea loc în mai.
Jurnalist: Premierul Marcel Ciolacu a spus că va cere daune fără precedent Olandei, în urma jafului unei părți a tezaurului dacic. Dumneavoastră, domnule Președinte, ați mai avut discuții cu autoritățile din Olanda în ultimele zile și cum credeți că ar trebui gestionată această situație în continuare?
Klaus Iohannis: Acest furt este o tragedie pentru noi și eu am fost imediat, de atunci, în contact cu premierul olandez, care m-a asigurat că Olanda va face absolut tot ce este necesar pentru a descoperi ce s-a întâmplat și pentru a recupera, până la urmă, aceste piese, care pentru noi sunt de o valoare inestimabilă, sunt simboluri naționale. Toată lumea a aflat între timp unde s-a ajuns cu verificările, au fost găsite persoane suspecte, poliția olandeză continuă. Dar, pe de altă parte, sigur, trebuie să vedem cum s-a ajuns în această situație. Dacă la noi a fost respectată toată legislația, dacă partea olandeză și-a respectat contractul și așa mai departe. Dar acestea sunt chestiuni care trebuie luate, pe rând, de instituțiile abilitate pentru fiecare în parte. Dar este nu doar o tragedie, este un scandal.
Jurnalist: Dacă îmi permiteți o întrebare legată de tema reuniunii de astăzi, domnule Președinte. Știu că se discută atât despre creșterea cheltuielilor de apărare, așa cum a cerut-o Președintele american, Donald Trump, dar și Secretarul General al NATO, care a spus că, dacă nu vom crește aceste cheltuieli, va trebui să ne apucăm de cursuri de limba rusă. În același timp, se discută și despre definirea mai clară a ceea ce înseamnă apărarea europeană. Ambele teme sunt controversate, nu există unanimitate. Dumneavoastră cum credeți că vor avansa aceste discuții, pentru că acum este doar o întâlnire informală? Și care va fi locul României în această arhitectură de apărare în perioada următoare?
Klaus Iohannis: Cred că este bună și o astfel de întâlnire informală, pentru că trebuie să ajungem, până la urmă, la niște puncte comune și trebuie să avem o abordare comună. Poziția României a fost de mult timp foarte clară. Eu am exprimat-o, am spus-o public, și acasă, și la Bruxelles. Noi credem că trebuie crescute cheltuielile pentru apărare și cred că România a dat un exemplu bun. Am ajuns la 2,5% din PIB. Pe de altă parte, este clar că trebuie să lucrăm mult mai bine împreună. Industriile de apărare din statele Uniunii trebuie să colaboreze mult mai bine. Trebuie să mergem spre o standardizare, ca să nu avem zeci de tipuri de armament. Este nevoie de o finanțare suplimentară comună, după părerea mea. Cum se poate realiza asta, sigur, rămâne deschis. Unii propun să fie anumite cheltuieli incluse în fondurile europene, în MFF, alții propun fiecare să-și plătească singur apărarea, dar aici, evident, trebuie să găsim și cum să finanțăm, și cum să colaborăm, și cum să standardizăm, dacă vrem să avem o apărare europeană mult mai solidă. Dar în toată această discuție este foarte important să nu pierdem din vedere că noi ne apărăm fiind în NATO, personal, și România nu acceptă discuțiile să existe o apărare europeană separată sau în paralel cu ce facem în NATO, fiindcă asta nu ar putea să funcționeze. Comisia Europeană a primit tema să vină cu o Cartă Albă a apărării și vom avea în iunie, în Consiliul European, o discuție pe apărare. E posibil să avem deja până atunci câteva concluzii, și ar fi bine, astăzi, discuțiile să conducă deja la primele linii de acțiune.
Jurnalist: Crin Antonescu este candidatul la prezidențiale care este susținut de partidele proeuropene. Care credeți că sunt șansele lui în lupta, în candidatura împotriva unor candidați suveraniști care coagulează cu limbajul lor, în jurul lor, chiar persoanele care majoritatea sunt dezamăgite de ce s-a întâmplat anul trecut, la alegeri?
Klaus Iohannis: Acum, fiecare candidat are șansa lui, dar trebuie să o folosească. Pentru asta se face campania electorală. Și sper ca această campanie să ducă la o alegere care dă României un președinte care menține linia europeană și care duce România mai departe spre dezvoltare.
Jurnalist: Anul trecut ați declarat că măsurile economice bune sunt greu de luat în an electoral, iar acum am ajuns lideri în Europa în ceea ce privește deficitul bugetar. În paralel, trebuie să investim mai mult pentru apărare. Dar oamenii se plâng că prețurile au crescut tot mai mult și diferența între clasele sociale pare că s-a tot adâncit. Cum credeți că ar putea Guvernul să redreseze această situație în perioada următoare și cum văd partenerii europeni situația financiară a României acum?
Klaus Iohannis: Acum, dacă îi auzim pe unii analiști, sună foarte îngrijorător. Și anumite aspecte, sigur, sunt îngrijorătoare. Faptul că inflația nu coboară, faptul că avem un deficit în creștere, acestea sunt adevărate, dar trebuie să vedem imaginea mai mare. România a avut creșteri economice semnificative în ultimii ani, și ele se văd. Veniturile medii, atenție, veniturile medii în România au crescut. Asta nu înseamnă că am eliminat sărăcia. Din păcate, acest lucru încă nu s-a întâmplat. Dar sunt și semne pozitive foarte bune. Deci economia românească este o economie în creștere. Dar în anul electoral care a trecut, în 2024, cheltuielile au fost mai mari decât au fost ele prevăzute la începutul anului trecut, când s-a făcut bugetul. Și acum trebuie să fie luate niște măsuri care vin să corecteze, dar care vin să corecteze fără să inhibe, fiindcă o virare spre o austeritate inhibă doar dezvoltarea economică și produce noi și noi decalaje. Şi de aceea este important să avem un buget echilibrat, un buget care începe să restrângă un pic cheltuielile care pot fi restrânse, dar să lase suficient spațiu pentru dezvoltarea economiei române. Și suntem în faza în care se lucrează pe buget. Proiectul este unul rezonabil și cred că se poate merge mai departe bine.
- Klaus Iohannis: Peste 6 milioane de români mi-au dat votul să fac lucrurile ca la carte - 3 februarie 2025
- Klaus Iohannis participă la reuniunea informală a liderilor UE pe teme de apărare, luni, la Bruxelles - 3 februarie 2025
- Începe o nouă sesiune parlamentară. Claudiu Târziu, președintele CNC AUR: Este momentul ca opoziția să-și anunțe proiectul politic pe următorii patru ani - 3 februarie 2025