România riscă să piardă 10 miliarde de euro din banii europeni alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adică jumătate din suma pe care ar putea să o mai cheltuiască până anul viitor. Țara noastră a primit doar 9,4 miliarde de euro prin PNRR, diferența până la finanțarea de 80 de miliarde de euro, anunțată în urmă cu cinci ani de fostul președinte Iohannis, fiind enormă.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică în 26 noiembrie 2020.
„În urma unor negocieri intense și complicate la reuniunea Consiliului European din luna iulie, am reușit să obțin pentru România un pachet bugetar de circa 80 de miliarde de euro pentru următorii 9 ani. Aceste fonduri reprezintă o oportunitate istorică de a dezvolta România pe termen mediu și lung”, anunța atunci Klaus Iohannis.
Din acești bani, România ar fi putut să acceseze 30 de miliarde de euro din Facilitatea pentru Redresare și Reziliență, restul fiind împrumuturi.
Situația din prezent
România riscă să piardă cel puțin 10 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar reprezentanții Comisiei Europene care au discutat cu autoritățile române la București au criticat foarte dur Guvernul pentru restanțele la implementarea PNRR, au declarat, pentru StartupCafe.ro, surse politice.
Potrivit surselor, România a îndeplinit abia 14% dintre jaloanele și țintele din PNRR și i-au mai rămas 449 de jaloane și ținte nerealizate, în condițiile în care Planul are termen 31 august 2026. Astfel, din punctul de vedere al implementării jaloanelor, România se situează în jur de locul al patrulea „din coadă” în rândul celor 27 de state membre UE.
În total, România a primit 9,4 miliarde de euro de la Comisia Europeană, prin PNRR și mai are de atras aproape 20 de miliarde de euro. Dar din suma rămasă de încasat, cel puțin 10 miliarde de euro se află sub risc de a fi pierdute.
Potrivit sursei citate, un jalon important, de 660 milioane euro, este cel legat de pensiile speciale, dar cei de la CE au fost de acord să aștepte hoărârea Curții Constituționale a României pentru a lua o decizie în privința acestui jalon.
De asemenea, la cererea de plată numărul 4, pe care guvernul intenționează să o trimită la Bruxelles până la finalul lunii iunie 2025, sunt 18 jaloane nerealizate. Printre principalele probleme se numără:
- Codul urbanistic
- Codul silvic
- Reforma fiscală nerealizată
- Legile justiției
- Taxa de poluare auto neintrodusă
- Strategia pentru hidrogen neaprobată
- Strategia de transport naval neaprobată.
Miercuri, reprezentanții CE, inclusiv inclusiv directorul general SG RECOVER, Céline Gauer, au participat la reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alături de premierul Ciolacu, de ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș, și de alți miniștri.
- Elon Musk: Rețeaua Soros și USAID subminează democrația în România - 22 februarie 2025
- Efectul Trump. Ministrul Agriculturii spune că trebuie ridicate măsurile care, în numele Green Deal, pun presiune pe fermierii români - 22 februarie 2025
- Moșii de iarnă, pomenirea celor adormiți - 22 februarie 2025