Părintele martir Haralambie Balamace, ucis în noaptea Sfintelor Paşti a anului 1914, a fost pomenit, duminică, la Biserica Izvorul Tămăduirii- Mavrogheni

Părintele Haralambie Balamace, ucis în noaptea Sfintelor Paşti a anului 1914, a fost pomenit, duminică, la Biserica Izvorul Tămăduirii- Mavrogheni din Capitală, la 111 ani de la moartea martirică.

„Pomenirea martirilor macedoromâni și a preotului Haralambie Balamace a avut loc ca în fiecare an, la 23 martie, la biserica Izvorul Tămăduirii – Mavrogheni.

La sfârșitul slujbei a fost evocată figura preotului martir, ucis la Corcea, la 23 martie 1914, activitatea acestuia, pentru școala și biserica românească la aromânii din Albania rămânând o pildă peste vremuri.

Dumnezeu să-i odihnească!”, a anunțat, duminică, pe Facebook, Societatea de Cultură Macedo- Română.

Potrivit Fundației Nicolae Iorga Saranda, Haralambrie Balamace, s-a născut în anul 1863 în satul Pleasa de Sus, din Imperiul Otoman, astăzi localitate dispărută în Albania. După definitivarea studiilor la Corcea (Corița), a devenit preot și profesor, urmând Seminarul teologic la Curtea de Argeș. Oamenii îi spuneau, familial, „Papa Lambru”.

A înființat școli românești în Pleasa, Moscopole, Corcea, Nicea, Sipska, Grabova, Lunca, Nicea, Vituki, și chiar în orașele Elbasan și Berat. În fața altarului și enoriașilor săi a slujit și vorbit întotdeauna în dialectul aromân al limbii române, deși ierarhia bisericească greacă interzicea acest lucru, limba greacă fiind singura recunoscută ca limbă de cult. La școală promova atât învățarea limbii române, cât și a celei albaneze. Excomunicat de greci nu s-a speriat și nu a abandonat misiunea sa națională, continuând să susțină emanciparea vlahilor din Imperiul Otoman. A militat pentru întemeierea unui episcopat românesc pentru aromânii din Macedonia.

Părintele Haralambie Balamace, împreună cu fratele său, Sotir, şi alţi doi români au fost ucişi de antarții greci în noaptea Sfintelor Paşti a anului 1914, trupurile lor fiind desfigurate prin lovituri de baionetă. Peste 1.000 de români din sudul Dunării, preoţi, profesori, învăţători sau oameni simpli au luptat pentru apărarea identităţii naţionale, de limbă şi credinţă, în comunităţile în care trăiau şi care au plătit aceste eforturi cu preţul vieţii lor.

 

 

 


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


Spune-ți părerea

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.