Academia Română împlinește 159 de ani de la fondare. Evenimentul va fi sărbătorit în sesiune festivă vineri, 4 aprilie 2025. Manifestarea va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 10, și va fi urmată de Ziua porților deschise.
Program:
Ora 10: Sesiune festivă
Alocuțiuni:
– acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române
– acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei
Prezentarea proiectelor de investiții ale Academiei Române aflate în derulare
– acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române
Proiecție de prezentare a construirii noului sediu al Academiei Române
Sesiunea festivă poate fi urmărită în direct pe canalul Youtube al Academiei.
Orele 11-15: Ziua porților deschise
Tur ghidat
– Traseul cuprinde vizitarea sediului Academiei Române, având ca principale elemente Aula Academiei, Memorialul Academiei și Clubul Academicienilor.
– Cu acest prilej, la Biblioteca Academiei Române, publicul va putea vizita expoziția „Presa românească. Între tradiție și modernitate”.
***
Fondată la 1 aprilie 1866, ca o instituție de necesitate absolută pentru tânărul stat rezultat din unirea Principatelor Române (1859), Societatea Academică Română, devenită Academia Română, a avut, dintru început, puternică misiune națională, manifestată pe mai multe coordonate.
În mod simbolic, primii 14 membri fondatori ai Societății, numiți prin Decret în data de 22 aprilie/3 mai 1866, erau intelectuali și patrioți români care reprezentau teritoriile aflate încă sub stăpânirea unor imperii străine: Transilvania (Timotei Cipariu, George Barițiu, Gavril Munteanu), Maramureș (Iosif Hodoș, Alexandru Roman), Bucovina (Alexandru Hurmuzaki, Ambrosiu Dimitrovici, înlocuit ulterior cu Ion G. Sbiera), Banat (Andrei Mocioni, Vincențiu Babeș), Basarabia (Alexandru Hasdeu, Constantin Stamati, Ioan Străjescu), Macedonia (Ioan D. Caragiani, Dimitrie Cozacovici). Lor li s-au adăugat, un an mai târziu, alți șapte membri, reprezentând Moldova (Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi, Vasile Alexandrescu-Urechia) și Muntenia (Ion Heliade Rădulescu, Constantin A. Rosetti, Ioan C. Massim, August Treboniu Laurian).
În acord cu vocația sa națională, prima misiune a Academiei Române, rămasă o constantă de-a lungul existenței sale, a fost și este normarea limbii române și studiul istoriei poporului român. Astăzi, Academia Română prezintă națiunii române opere monumentale, elaborate de membrii și cercetătorii săi, precum „Dicționarul tezaur al limbii române”, în 19 volume, cu peste 18.000 de pagini, Tratatul „Istoria românilor”, în 10 volume, aflat la a doua ediție, „Dicționarul general al literaturii române”, în peste 7.000 de pagini, integrala facsimilată a manuscriselor eminesciene, în 14.000 de pagini, legate în 38 de volume. Acestora li se adaugă zeci de mii de lucrări științifice publicate în prestigioase reviste și edituri din țară și din străinătate, opere de autor sau elaborate în colective științifice, constituind un patrimoniu intelectual ce face cinste României.
În prezent, Academia Română este membră a unor importante organizații interacademice din Europa și din întreaga lume, membrii săi sunt aleși în prestigioase academii străine, iar institutele și centrele de cercetare pe care le coordonează fac performanță la nivel internațional.
- Denia Acatistului Bunei Vestiri - 4 aprilie 2025
- Europarlamentarul Claudiu Târziu: Marcel Ciolacu pregătește terenul pentru ratarea următoarelor obiective din PNRR - 4 aprilie 2025
- Nicuşor Dan susține că nu face public numele donatorilor pentru campania sa, deoarece nu are acordul acestora - 4 aprilie 2025