Claudiu Târziu, avertisment în Parlamentul European: „România nu trebuie să rămână doar cu gropile, în timp ce alții câștigă din resursele noastre”
Europa depinde masiv de China pentru materiile prime indispensabile industriei auto, energiei și apărării. Într-o intervenție în plenul Parlamentului European, Claudiu Târziu, președintele Acțiunii Conservatoare (ACT), a criticat birocrația europeană și a cerut valorificarea resurselor naturale în țările în care sunt extrase. Europarlamentarul susține că România trebuie să transforme bogățiile subsolului în industrie, locuri de muncă și securitate economică.
Europa depinde de China pentru tehnologiile viitorului
Mașinile electrice, turbinele eoliene și numeroase echipamente militare au nevoie de materiale strategice fără de care producția modernă ar fi dificil de susținut.
Printre acestea se numără magneții permanenți pe bază de pământuri rare și magneziul, utilizat în special pentru obținerea unor aliaje ușoare.
Datele Comisiei Europene arată amploarea dependenței de China: aproximativ 98% din necesarul european de magneți din pământuri rare este acoperit prin importuri chinezești, iar 97% din aprovizionarea Uniunii Europene cu magneziu provine din China.
Aceste procente descriu categorii diferite de materiale și lanțuri de aprovizionare, dar indică aceeași vulnerabilitate: o parte importantă a industriei europene depinde de un furnizor dominant.
Pentru europarlamentarul Claudiu Târziu, această situație reprezintă rezultatul unor decizii economice și industriale care au slăbit capacitatea de producție a Europei.
„Am ajuns aici pentru că am închis minele și am mutat fabricile în afara Uniunii Europene”, a afirmat președintele ACT în plenul Parlamentului European.
O vulnerabilitate economică devenită problemă de securitate
Dependența de materiile prime importate nu afectează numai competitivitatea economică.
Industria de apărare, producția de automobile electrice, echipamentele energetice și tehnologiile avansate pot fi afectate de restricții comerciale, întârzieri în livrări sau tensiuni geopolitice.
Riscul nu este doar teoretic.
În aprilie 2025, China a introdus controale la export pentru anumite elemente din categoria pământurilor rare și pentru produse asociate acestora.
Parlamentul European a avertizat ulterior asupra efectelor acestor restricții asupra industriei europene.
Într-o economie globalizată, dependențele comerciale sunt inevitabile într-o anumită măsură. Problema apare atunci când un singur furnizor concentrează aproape întreaga capacitate de aprovizionare pentru materiale esențiale.
Târziu consideră că Europa trebuie să își reconstruiască producția, nu să se limiteze la administrarea dependențelor existente.
Claudiu Târziu critică birocrația europeană: „Firmele noastre au nevoie de autorizații rapide, nu de rapoarte noi”
Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul privind materiile prime critice, cunoscut drept Critical Raw Materials Act, pentru a reduce vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare.
Reglementarea urmărește dezvoltarea capacităților europene de extracție, procesare și reciclare, precum și diversificarea surselor de import.
În intervenția sa, Claudiu Târziu a criticat însă riscul ca noile obligații administrative să împovăreze suplimentar companiile.
„Acest regulament ar trebui să repare greșeala. Dar în loc să ajute companiile, le mai dă o hârtie de completat.”
În opinia europarlamentarului, prioritatea trebuie să fie accelerarea investițiilor și simplificarea procedurilor pentru proiectele industriale strategice.
Această critică privește povara administrativă a reglementărilor. Regulamentul european conține deja prevederi privind accelerarea autorizării proiectelor strategice, iar eficiența lor depinde de aplicarea concretă la nivel național.
România are resurse, dar cât câștigă din valorificarea lor?
România dispune de resurse minerale care pot avea un rol important în dezvoltarea unor lanțuri industriale europene.
Claudiu Târziu a amintit, în intervenția sa, proiectele de la Rovina, Budureasa și Baia de Fier.
Două dintre acestea, Rovina și SALROM Baia de Fier, figurează în lista proiectelor strategice recunoscute de Comisia Europeană în martie 2025.
Proiectul Rovina, promovat de Euro Sun Mining, urmărește contribuția la aprovizionarea cu cupru.
Proiectul SALROM Baia de Fier vizează grafitul utilizat inclusiv în industria bateriilor.
Existența unor resurse și includerea proiectelor pe liste europene nu înseamnă automat că exploatările sunt operaționale sau că toate autorizațiile au fost obținute.
Dar potențialul economic este important.
Pentru România, întrebarea esențială nu este numai cât minereu poate extrage, ci și câtă valoare economică poate crea din prelucrarea acestuia.
„Dacă minereul pleacă din țară așa cum iese din pământ, românilor le rămân doar gropile”
Acesta este unul dintre cele mai puternice avertismente formulate de președintele ACT.
Exportul de materii prime neprelucrate poate aduce venituri și activitate economică, însă o parte importantă din valoarea adăugată apare în etapele ulterioare: rafinare, procesare, fabricarea componentelor și producția industrială.
Dacă aceste activități se desfășoară în alte state, România pierde oportunități de dezvoltare industrială și de creare a unor locuri de muncă specializate.
În plus, comunitățile locale suportă efectele activităților miniere, motiv pentru care este esențial ca beneficiile economice să fie distribuite corect, iar obligațiile de mediu să fie respectate.
Târziu susține că exploatarea resurselor trebuie legată de dezvoltarea industriei românești.
O asemenea strategie presupune investiții în infrastructură, energie competitivă, tehnologii de procesare și formarea personalului calificat.
Cele trei soluții propuse de Claudiu Târziu
În intervenția din Parlamentul European, președintele ACT a formulat trei direcții principale.
1. Prelucrarea resurselor în țările de origine
Claudiu Târziu consideră că statele care dețin resurse minerale trebuie să poată dezvolta și capacități industriale de prelucrare.
Pentru România, această abordare ar însemna stimularea investițiilor în rafinare, metalurgie și producția de componente, astfel încât o parte mai mare din valoarea adăugată să rămână în economia națională.
2. Respectarea dreptului statelor de a decide asupra propriilor resurse
Europarlamentarul susține că deciziile strategice privind valorificarea resurselor naturale trebuie să respecte competențele și interesele fiecărui stat membru.
Această poziție trebuie aplicată în cadrul obligațiilor europene și al legislației de mediu, fără a elimina evaluările necesare pentru protejarea populației și a ecosistemelor.
3. Prioritate pentru industria de apărare
Târziu propune ca materiile prime și capacitățile industriale strategice să fie valorificate cu prioritate pentru întărirea securității și a capacităților europene de apărare.
În contextul instabilității internaționale, existența unor lanțuri de aprovizionare sigure poate deveni decisivă pentru producția de echipamente militare.
Pentru România, dezvoltarea industriei de apărare ar putea însemna și investiții, transfer de tehnologie și locuri de muncă specializate.
O Europă puternică are nevoie de state care produc
Mesajul central al intervenției lui Claudiu Târziu este că autonomia strategică nu poate fi obținută exclusiv prin reglementări și documente administrative.
Europa are nevoie de capacități industriale reale, de investiții și de acces sigur la materiile prime esențiale.
Iar România trebuie să participe la acest proces ca stat producător, nu doar ca furnizor de materii prime sau piață de desfacere.
Dezvoltarea industrială presupune însă și responsabilitate: exploatarea resurselor trebuie să respecte cerințele de mediu, drepturile comunităților locale și principiile concurenței.
„Europa nu devine puternică prin mai multă birocrație, ci numai dacă produce mai mult. Și produce mai mult cu cât fiecare stat va putea produce mai mult”, a declarat Claudiu Târziu.
Pentru România, miza este limpede: resursele naturale trebuie să devină o sursă de prosperitate, capacitate industrială și securitate economică.
Bogăția subsolului trebuie să contribuie la bogăția țării, nu doar la profiturile obținute dincolo de granițele ei.
- Claudiu Târziu: România trebuie să își prelucreze resursele, nu să exporte doar minereu - 23 octombrie 2026
- Claudiu Târziu, în misiune pentru agricultura României - 23 septembrie 2026
- Claudiu Târziu, misiune parlamentară în Franța: soluții europene pentru agricultura românească - 21 septembrie 2026