Claudiu Târziu, bilanț critic la finalul PNRR: „Factura o vom plăti mult timp de acum înainte

PNRR-ul României ajunge la final pe 31 august 2026, iar europarlamentarul Claudiu Târziu face un bilanț critic al celor cinci ani de implementare. Într-un text publicat cu ocazia încheierii programului, acesta susține că România a pierdut o parte importantă din finanțarea inițială, că unele jaloane au fost ratate și că deciziile privind eliminarea capacităților pe cărbune pot pune presiune suplimentară asupra securității energetice.

Potrivit lui Târziu, România a pornit în 2021 cu o alocare de 29,2 miliarde de euro, însă, în urma renegocierilor din 2023 și iulie 2026, valoarea planului a ajuns la 20,1 miliarde de euro. Europarlamentarul subliniază că diferența nu reprezintă în totalitate o pierdere propriu-zisă, întrucât o parte a sumelor provenea din împrumuturi la care România a renunțat.

Târziu afirmă însă că au existat și penalizări pentru jaloane neîndeplinite. El indică drept exemplu o sumă de 770 de milioane de euro, asociată, potrivit acestuia, întârzierilor în adoptarea legii salarizării unitare.

România ar fi absorbit efectiv circa 13 miliarde de euro

În evaluarea sa, Claudiu Târziu susține că România a ajuns să absoarbă efectiv aproximativ 13 miliarde de euro din cadrul PNRR, o valoare mult sub nivelul finanțării inițiale.

Europarlamentarul compară această sumă atât cu alocarea de 29,2 miliarde de euro, cât și cu estimările optimiste făcute în anii anteriori privind impactul programului.

Una dintre principalele sale critici vizează însă modul în care au fost concepute și implementate anumite reforme și investiții.

 

 

Disputa privind centralele pe cărbune

Un capitol important al evaluării sale este reprezentat de decarbonizarea sectorului energetic.

Târziu susține că jalonul 119a din PNRR impune României scoaterea din funcțiune a unor capacități pe cărbune și afirmă că momentul închiderii acestora este problematic în contextul dificultăților întâmpinate de sistemul energetic.

Europarlamentarul invocă nivelurile scăzute ale Dunării, care au afectat producția hidroenergetică, precum și indisponibilitatea temporară a centralei nucleare de la Cernavodă.

Potrivit lui Târziu, autoritățile române au încercat să păstreze în funcțiune centralele de la Turceni și Craiova, în timp ce Comisia Europeană ar fi avertizat asupra unor corecții financiare și a riscului blocării unor fonduri suplimentare.

În această situație, Târziu descrie o dilemă pentru autoritățile de la București: menținerea capacităților pe cărbune ar putea atrage sancțiuni financiare, în timp ce închiderea lor ar putea reduce rezerva de producție disponibilă într-o perioadă în care sistemul energetic este deja supus unor presiuni.

Critici privind transparența banilor europeni

Europarlamentarul critică și modul în care sunt urmărite cheltuielile din cadrul mecanismului european de redresare.

El face referire la un raport al Curții Europene de Conturi, despre care afirmă că a evidențiat probleme privind informațiile disponibile public referitoare la beneficiarii fondurilor, costurile proiectelor și rezultatele obținute.

În opinia lui Târziu, lipsa unor informații suficient de detaliate face dificilă evaluarea modului în care au fost cheltuite fondurile europene.

Acesta amintește și cazul achiziției unor microbuze electrice finanțate prin PNRR, despre care susține că au fost cumpărate la prețuri pe care le consideră excesive și că situația nu ar fi fost încă lămurită printr-o anchetă finalizată.

PNRR, văzut ca instrument de control

O altă critică formulată de Claudiu Târziu privește relația dintre România și instituțiile europene.

Europarlamentarul susține că PNRR a devenit un mecanism prin care Comisia Europeană poate exercita o influență semnificativă asupra politicilor interne ale României. El compară acest mecanism cu vechiul sistem de monitorizare asociat Mecanismului de Cooperare și Verificare.

În sprijinul argumentului său, Târziu invocă disputele privind legislația referitoare la decarbonizare și avertismentele privind suspendarea unor fonduri europene în cazul nerespectării angajamentelor asumate prin PNRR.

Autostrăzi și spitale: proiecte realizate parțial

În bilanțul său, europarlamentarul admite că prin PNRR au fost finanțate și proiecte pe care le consideră utile, în special în zona infrastructurii.

El susține însă că rezultatele sunt sub nivelul obiectivelor stabilite inițial și afirmă că au fost realizate mai puțin de 60% dintre autostrăzile promise și sub o treime dintre spitalele prevăzute inițial.

Totodată, Târziu afirmă că unele proiecte care nu au putut fi finalizate în cadrul PNRR vor fi continuate prin alte surse de finanțare, precum fondurile de coeziune, programul SAFE sau bugetul de stat.

În opinia sa, această situație nu elimină costul pentru România, ci mută finanțarea dintr-un mecanism în altul.

Concluzia lui Claudiu Târziu

În finalul analizei sale, Claudiu Târziu respinge ideea că PNRR ar reprezenta o mare reușită pentru România.

El consideră că programul nu a produs redresarea economică promisă și că beneficiile obținute trebuie puse în balanță cu reformele asumate, întârzierile, penalizările și efectele asupra economiei și sistemului energetic.

„PNRR nu a redresat economia”, susține europarlamentarul, considerând că programul a funcționat în mare măsură ca un instrument de condiționare a politicilor românești.

În perspectiva sa, România rămâne cu câteva investiții importante, dar și cu costuri și obligații ale căror efecte se vor resimți în anii următori.