Agricultura, vulnerabilă în fața crizelor internaționale
Crizele internaționale nu se opresc la granițele României. Ele ajung direct în ferme, în costurile producției și, în cele din urmă, în prețurile alimentelor. Perturbările comerciale, conflictele geopolitice și instabilitatea piețelor energetice afectează aprovizionarea cu îngrășăminte, indispensabile agriculturii moderne. Problema a fost discutată inclusiv la nivelul G7, care a adoptat în iunie 2026 un plan de acțiune privind reziliența aprovizionării cu îngrășăminte. Pentru România, această vulnerabilitate este deosebit de importantă. Agricultura reprezintă nu doar un sector economic, ci și o componentă esențială a securității naționale.
Fermierii suportă costurile înainte de a obține veniturile
Un agricultor trebuie să investească în semințe, combustibil, îngrășăminte și întreținerea culturilor cu mult înainte de recoltare. Când prețurile acestor resurse cresc, fermierul este obligat fie să suporte cheltuieli suplimentare, fie să reducă investițiile în producție. Ambele variante implică riscuri.
Costurile ridicate reduc profitabilitatea, iar diminuarea fertilizării poate afecta randamentul culturilor. Fermele mici și mijlocii sunt adesea cele mai expuse, deoarece dispun de rezerve financiare limitate. În aceste condiții, o nouă criză a îngrășămintelor poate amplifica problemele deja existente în agricultura românească.
De ce nu produce România mai mult din ceea ce consumă?
România are o tradiție industrială în producerea îngrășămintelor chimice. Dezvoltarea acestui sector depinde însă de accesul la energie competitivă, investiții tehnologice și politici industriale predictibile. O strategie națională ar trebui să analizeze posibilitatea repornirii capacităților viabile și dezvoltării unor investiții noi. Producția internă nu ar elimina complet dependența de piețele internaționale, dar ar putea reduce vulnerabilitatea la unele perturbări comerciale. În plus, ar contribui la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea industriei românești.
Politicile europene trebuie să țină cont de realitatea din ferme
Uniunea Europeană impune standarde de mediu și de producție care pot genera costuri suplimentare. Aceste reguli trebuie evaluate și din perspectiva competitivității fermierilor. Nu este suficient să se solicite agricultorilor europeni investiții tot mai mari dacă aceștia trebuie să concureze cu produse importate în condiții economice diferite. România trebuie să susțină politici agricole care să protejeze producția europeană, să încurajeze investițiile și să asigure condiții de concurență echitabile. Securitatea alimentară nu poate fi construită prin slăbirea producătorilor.
Fără fermieri puternici, România devine vulnerabilă
O țară care nu își poate susține agricultura devine mai expusă fluctuațiilor piețelor externe. Capacitatea de a produce hrană trebuie privită ca un obiectiv strategic. De aceea, România are nevoie de investiții în irigații, infrastructură agricolă, depozitare, procesare și producția resurselor necesare fermierilor. Nu putem vorbi despre securitate alimentară dacă fermierii români sunt lăsați singuri în fața scumpirilor și a concurenței internaționale. Agricultura trebuie apărată prin politici concrete, nu doar prin declarații de susținere. Note pentru redacție
- China controlează tehnologia, Europa riscă să plătească dependența. Ce viitor energetic are România? - 19 octombrie 2026
- Drone de atac doborâte în România. Cât de pregătită este țara pentru noile amenințări? - 19 octombrie 2026
- Investiții de 19 miliarde și finanțare PNRR de 5 miliarde - 19 octombrie 2026