Inflația apasă pe familii, iar BNR avertizează. Cine apără puterea de cumpărare?

Prețurile nu așteaptă deciziile politice

Minuta ședinței BNR din 8 octombrie, prezentată în revista presei, indică riscul ca inflația de la sfârșitul anului să depășească prognoza anterioară de 6,1%. Banca centrală invocă energia, combustibilii, materiile prime și efectele secetei. Avertismentul nu echivalează cu o nouă prognoză numerică definitivă, dar arată că presiunile asupra prețurilor persistă.

Ce înseamnă inflația pentru o familie

Când hrana, transportul și utilitățile se scumpesc, aceeași sumă de bani cumpără mai puține produse și servicii. Efectul este mai dur pentru gospodăriile cu venituri fixe și pentru familiile care cheltuiesc o parte mare din buget pe necesități. Creșterile salariale nominale nu garantează o îmbunătățire a nivelului de trai dacă prețurile avansează mai repede.

Leul și deficitele: vulnerabilități care se leagă

BNR a atras atenția și asupra riscurilor asociate deficitelor bugetar și extern. Un curs mai slab poate face mai scumpe importurile și anumite obligații financiare, dar avertismentul BNR nu trebuie prezentat ca o certitudine a deprecierii. Important este ca statul să reducă dezechilibrele fără a bloca investițiile productive și fără a adânci presiunea fiscală asupra celor care muncesc.

Ce poate face Guvernul

România are nevoie de un buget credibil, de cheltuieli publice justificate și de colectare fiscală mai eficientă. Pe termen mediu, investițiile în producția de energie, irigații, transport și procesare alimentară pot diminua unele vulnerabilități care amplifică scumpirile. Stabilitatea regulilor fiscale este la fel de importantă pentru întreprinderi: firmele nu pot investi într-un climat în care taxele sunt permanent puse sub semnul întrebării.

O economie sănătoasă trebuie să se simtă în viața de zi cu zi

Disciplina bugetară este necesară, dar nu poate fi singurul indicator al succesului. Guvernarea trebuie evaluată și după puterea de cumpărare, locurile de muncă și capacitatea producătorilor români de a concura. Românii nu trăiesc din prognoze: ei trăiesc din veniturile care le rămân după plata facturilor.


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


Spune-ți părerea

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.