Procurorii au început urmărirea penală in rem la 27 iulie 2026, în urma sesizărilor depuse în legătură cu anularea scrutinului prezidențial din decembrie 2024. Deocamdată, cercetările vizează faptele reclamate, nu persoane determinate.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat deschiderea unui dosar penal care are legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din 2024, după ce o asociație a depus peste 600 de plângeri. Informația a fost făcută publică pe 14 octombrie 2026, printr-un comunicat al instituției, în contextul apariției unor informații în spațiul public privind modul în care au fost gestionate sesizările.
Potrivit precizărilor transmise de Parchetul General, dosarul a fost constituit la nivelul Secției de urmărire penală, iar la 27 iulie 2026 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, etapă procedurală care presupune cercetarea unor fapte, fără ca urmărirea penală să fie îndreptată, în această fază, împotriva unei persoane anume.
Reprezentanții instituției au precizat că nu pot oferi informații suplimentare, având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale. Deschiderea dosarului nu reprezintă o concluzie privind existența unor infracțiuni și nici stabilirea vinovăției persoanelor reclamate.
Peste 600 de plângeri depuse după anularea scrutinului
Potrivit informațiilor publicate de Radio România și Adevărul, sesizările au fost depuse de reprezentanți ai Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), în cadrul proiectului civic „Valul Democrației – Restabilim drepturile anulate în 6 decembrie 2024”.
Plângerile vizează persoane pe care reclamanții le consideră responsabile pentru anularea alegerilor prezidențiale. Printre faptele reclamate se numără presupuse abuzuri în serviciu, împiedicarea exercitării drepturilor electorale și alte posibile infracțiuni asociate deciziilor și procedurilor din jurul scrutinului.
Asociația a susținut public că sesizările depuse anterior ar fi fost gestionate ca lucrări administrative, în loc să fie înregistrate și soluționate ca plângeri penale. În acest context, reprezentanții organizației au formulat și o sesizare distinctă privind modul în care ar fi fost gestionate aceste documente.
Aceste afirmații reprezintă poziția reclamanților și trebuie diferențiate de constatările oficiale ale procurorilor. Confirmarea deschiderii dosarului in rem nu stabilește, prin ea însăși, dacă acuzațiile formulate în plângeri se confirmă.
Decizia CCR din 6 decembrie 2024, în centrul controversei
Alegerile prezidențiale din România au fost anulate prin hotărârea Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, după ce primul tur, desfășurat la 24 noiembrie, fusese validat inițial. În urma deciziei, întregul proces electoral a fost reluat în 2025.
Hotărârea CCR a venit după desecretizarea unor documente prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care semnalau suspiciuni privind influențarea campaniei electorale, inclusiv prin intermediul platformelor online. Autoritățile au invocat riscuri legate de manipularea informațională și de afectarea corectitudinii procesului electoral.
Anularea scrutinului a generat dezbateri politice și juridice privind temeiurile deciziei, transparența informațiilor care au stat la baza acesteia și responsabilitatea instituțiilor implicate.
În paralel, autoritățile judiciare au instrumentat și alte cauze referitoare la presupuse acțiuni împotriva ordinii constituționale și la circumstanțele campaniei electorale. Aceste dosare au obiecte și stadii procedurale distincte de noua anchetă confirmată de Parchetul General.
Ce urmează în anchetă
În etapa actuală, procurorii trebuie să analizeze sesizările și elementele de probă relevante pentru a stabili dacă faptele reclamate întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni. În funcție de rezultatul verificărilor, ancheta poate evolua procedural, cu respectarea dispozițiilor legale.
Până la publicarea unor informații suplimentare de către autorități, nu există o concluzie oficială comunicată public privind temeinicia tuturor acuzațiilor formulate în cele peste 600 de plângeri.
Dosarul readuce în atenție una dintre cele mai controversate decizii instituționale din ultimii ani și ridică întrebări privind modul de examinare a sesizărilor cetățenilor, transparența instituțională și răspunderea juridică în cazul unor decizii cu impact major asupra procesului democratic.
- Parchetul General a deschis un dosar penal privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Ancheta a pornit după peste 600 de plângeri - 16 octombrie 2026
- Claudiu Târziu, după votul din Comisia de Cultură privind abrogarea Legii Vexler: „Ne-a lipsit un singur vot” - 12 octombrie 2026
- Proiect de lege pentru dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, depus la Senat. - 8 octombrie 2026