Registrul Comerțului, în pragul blocajului? Peste 210.000 de cereri nesoluționate, în timp ce firmele așteaptă documente esențiale

Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), instituția de care depind înființarea, modificarea și radierea firmelor din România, se confruntă cu acuzații grave privind funcționarea sa. Sindicatele angajaților susțin că peste 210.000 de cereri sunt nesoluționate, că termenele de procesare au depășit în medie 30 de zile și că deficitul de personal, problemele informatice și volumul mare de solicitări amenință activitatea instituției. Guvernului i se cere să intervină urgent. Dincolo de conflictul salarial, miza este una economică: cât pierde România atunci când antreprenorii nu pot obține la timp documentele necesare pentru a-și desfășura activitatea?

PESTE 210.000 DE CERERI NESOLUȚIONATE, POTRIVIT SINDICATELOR

La 28 octombrie 2026, Sindicatul Național al Grefei Judiciare – Dicasterial a transmis Guvernului o solicitare urgentă, avertizând asupra situației de la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Organizația sindicală susține că instituția traversează o criză operațională de proporții, generată de probleme informatice, lipsa personalului și dificultăți de organizare.

Potrivit sindicaliștilor, peste 210.000 de cereri sunt nesoluționate, iar termenul mediu de soluționare ar fi depășit 30 de zile.

Cifra este importantă, dar trebuie interpretată corect: reprezintă o situație raportată de organizațiile sindicale, nu un bilanț independent confirmat public de conducerea ONRC pentru aceeași dată.

De asemenea, nu toate cererile aflate în lucru sunt neapărat blocate tehnic. Unele pot fi în curs de analiză, iar altele pot aștepta operațiuni administrative ulterioare.

Cu toate acestea, amploarea întârzierilor reclamate ridică întrebări serioase privind capacitatea instituției de a răspunde nevoilor mediului de afaceri.

Registrul Comerțului nu este un simplu ghișeu. Este una dintre instituțiile de care depinde funcționarea legală a economiei.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND O FIRMĂ AȘTEAPTĂ PESTE 30 DE ZILE?

Pentru un antreprenor, timpul petrecut în așteptarea documentelor poate avea consecințe economice.

Înființarea unei societăți, schimbarea sediului social, actualizarea obiectului de activitate, înregistrarea unor modificări privind administratorii sau asociații și alte operațiuni juridice presupun proceduri la Registrul Comerțului.

Atunci când acestea se prelungesc, firmele pot întâmpina dificultăți în desfășurarea unor activități.

Un antreprenor care dorește să deschidă o societate poate fi nevoit să amâne începerea activității.

O companie care își modifică structura de conducere sau obiectul de activitate poate avea nevoie de documente actualizate pentru relația cu partenerii comerciali.

În anumite situații, întârzierile pot afecta operațiuni bancare, contracte, autorizări sau dosare de finanțare.

Nu orice întârziere produce automat o pierdere financiară. Impactul depinde de tipul cererii și de obligațiile concrete ale societății.

Totuși, pentru firmele care lucrează cu termene stricte, predictibilitatea procedurilor administrative este esențială.

O economie nu poate funcționa eficient dacă antreprenorii nu știu când vor primi documentele de care au nevoie.

UN EXEMPLU CONCRET: PESTE 7.000 DE CERERI RESTANTE LA IAȘI

Situația națională este ilustrată și de datele prezentate la nivel local.

Potrivit unei relatări publicate de Ziarul de Iași la 29 octombrie 2026, la Oficiul Registrului Comerțului Iași existau 7.082 de cereri depuse începând cu 1 august care nu aveau procedurile finalizate, conform informațiilor comunicate de liderul sindical Mihail Arvinte.

Dintre acestea, 5.941 se aflau în etapa de soluționare, iar 1.141 în procesare, potrivit explicațiilor sindicale.

Distincția este importantă, deoarece dosarele se pot afla în etape administrative diferite.

Liderul sindical a explicat că volumul mare de solicitări și deficitul de personal contribuie la acumularea restanțelor.

La Iași, dintr-o schemă de 46 de posturi, numai 41 ar fi ocupate.

Tot potrivit reprezentantului angajaților, specialiștii IT ai instituției locale au ieșit la pensie, ceea ce complică gestionarea problemelor tehnice.

Aceste informații arată că dificultățile nu se limitează la sediul central al ONRC.

Ele pot afecta activitatea oficiilor teritoriale, acolo unde antreprenorii depun efectiv documentele.

PESTE 500 DE POSTURI VACANTE SAU NEBUGETATE

Una dintre principalele probleme reclamate de Sindicatul Angajaților din Oficiul Național al Registrului Comerțului este lipsa personalului.

Conform datelor prezentate de organizația sindicală, schema de personal a ONRC cuprinde 1.792 de posturi.

Dintre acestea, numai 1.384 ar fi finanțate în 2026, iar aproximativ 1.260 ar fi ocupate efectiv.

Rezultă că peste 500 de posturi sunt vacante sau nebugetate, potrivit calculelor sindicale.

Organizația avertizează și asupra unui val de pensionări: aproximativ 300 de angajați ar urma să iasă la pensie în următorii trei ani.

Aceste cifre trebuie verificate și prin raportările administrative oficiale, însă ele descriu o problemă structurală care nu poate fi rezolvată exclusiv prin redistribuirea sarcinilor între angajații existenți.

Un număr redus de specialiști, confruntat cu un volum ridicat de cereri, poate conduce la prelungirea termenelor și la acumularea unor noi restanțe.

În plus, recrutarea de personal calificat necesită timp, resurse și condiții salariale competitive.

ANGAJAȚII RECLAMĂ SALARII INFERIOARE ALTOR CATEGORII DIN JUSTIȚIE

Conflictul de la Registrul Comerțului are și o componentă salarială.

Sindicatele susțin că angajații ONRC sunt remunerați sub nivelul altor categorii profesionale din familia ocupațională „Justiție”, deși îndeplinesc atribuții cu responsabilitate juridică importantă.

Sindicatul Dicasterial solicită aplicarea Legii nr. 165/2026, în interpretarea potrivit căreia anumite categorii de personal contractual care exercită prerogative de putere publică ar trebui încadrate corespunzător pe funcții publice.

Aceasta este poziția organizației sindicale. Aplicabilitatea concretă a prevederilor legale și condițiile de reorganizare trebuie stabilite de instituțiile competente.

Separat, Sindicatul Angajaților din ONRC a cerut o ordonanță de urgență pentru eliminarea inechităților salariale și un memorandum care să permită deblocarea și finanțarea posturilor vacante.

Discuția despre salarii nu trebuie separată complet de problema serviciilor oferite firmelor.

Dacă instituția nu poate atrage și păstra personal calificat, capacitatea sa administrativă poate avea de suferit.

În același timp, orice majorare a cheltuielilor de personal trebuie fundamentată bugetar și însoțită de obiective măsurabile privind îmbunătățirea serviciilor.

DIGITALIZAREA CARE TREBUIA SĂ REDUCĂ BIROCRAȚIA

O altă problemă importantă privește platforma informatică a Registrului Comerțului.

În 2024, ONRC a implementat un nou sistem electronic integrat, destinat modernizării serviciilor și reducerii timpilor de procesare.

Proiectul urmărea simplificarea interacțiunii dintre firme și instituție.

Însă după lansarea platformei au fost semnalate numeroase dificultăți.

Un raport de control al Ministerului Justiției, întocmit în septembrie 2024, a consemnat sesizări privind disfuncționalități și vulnerabilități ale noului sistem informatic.

Documentul a analizat probleme apărute după implementarea platformei ONRC V2.0.

Este relevant faptul că aceste dificultăți au fost semnalate cu mai mult de doi ani înaintea actualelor avertismente sindicale.

Sindicatele susțin că problemele tehnice persistente contribuie și în 2026 la întârzierile în procesarea cererilor.

Nu rezultă însă automat că toate cele peste 210.000 de solicitări nesoluționate sunt cauzate de platforma informatică.

Volumul de lucru, deficitul de personal și modificările legislative sunt factori suplimentari.

Digitalizarea ar trebui să reducă timpul pierdut de cetățeni și firme, nu să transfere birocrația de la ghișeu pe un ecran.

ACTUALIZAREA CODURILOR CAEN A AGLOMERAT SISTEMUL

Presiunea asupra Registrului Comerțului a crescut și în contextul actualizării clasificării activităților economice.

În septembrie 2026, firmele și ceilalți profesioniști înregistrați în registrul comerțului au avut de parcurs procedura de actualizare a obiectului de activitate conform CAEN Rev.3.

Termenul relevant a fost 25 septembrie 2026.

Înaintea acestei date, ONRC a avertizat public că unele oficii teritoriale pot înregistra întârzieri.

Instituția a explicat că numărul solicitărilor crescuse considerabil și că deficitul de personal îngreuna procesarea documentelor.

Această comunicare reprezintă o confirmare oficială a existenței unor dificultăți administrative, chiar dacă nu confirmă cifra de 210.000 de cereri prezentată ulterior de sindicate.

Actualizarea CAEN a fost o obligație generală, aplicabilă unui număr mare de profesioniști.

Prin urmare, presiunea asupra sistemului era previzibilă.

Întrebarea este dacă instituția a dispus de suficiente resurse și de un plan operațional adecvat pentru gestionarea creșterii volumului de cereri.

PROBLEMELE NU AU APĂRUT PESTE NOAPTE

În martie 2026, ONRC a anunțat deja că unele oficii teritoriale se confruntă cu întârzieri generate de deficitul de personal, raportat la numărul solicitărilor aflate în lucru.

Instituția a precizat atunci că cererile sunt înregistrate și procesate în ordinea primirii, iar timpul de soluționare poate varia în funcție de complexitate.

În septembrie, instituția a revenit cu avertismente privind aglomerarea produsă de actualizarea codurilor CAEN.

La sfârșitul lunii octombrie, sindicatele au descris situația drept o criză operațională și au cerut intervenția Guvernului.

Această succesiune arată că dificultățile au fost semnalate în mod repetat.

Pentru a înțelege exact evoluția, ar fi necesară publicarea lunară a numărului de cereri depuse, soluționate și restante, defalcate pe oficii și tipuri de operațiuni.

Fără asemenea date, dezbaterea publică riscă să rămână concentrată pe acuzații și declarații, în locul unei evaluări complete a performanței instituționale.

CE RISCĂ FIRMELE CARE AȘTEAPTĂ FINANȚĂRI EUROPENE?

Una dintre consecințele semnalate de sindicate privește proiectele finanțate din fonduri europene.

Companiile care solicită finanțări trebuie să prezinte, în funcție de program, documente actualizate privind statutul juridic, activitățile autorizate și alte informații relevante.

Dacă documentele necesare nu sunt disponibile la timp, pot apărea dificultăți în pregătirea sau completarea dosarelor.

Impactul depinde de regulile fiecărui apel de finanțare și de posibilitatea solicitantului de a utiliza documente deja emise ori de a beneficia de termene suplimentare.

Nu există, în sursele consultate pentru acest articol, un bilanț verificat al proiectelor europene pierdute exclusiv din cauza întârzierilor ONRC.

Totuși, riscul administrativ merită analizat.

Pentru o firmă mică, un termen ratat poate însemna amânarea unei investiții.

Pentru o companie care își extinde activitatea, documentele întârziate pot afecta calendarul de implementare.

Acesta este motivul pentru care funcționarea Registrului Comerțului trebuie tratată și ca o problemă de competitivitate economică.

CÂT COSTĂ BIROCRAȚIA PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ?

Nu există o estimare publică verificată a pierderilor economice totale provocate de actualele întârzieri de la ONRC.

Ar fi incorect să atribuim o sumă precisă fără date despre firmele afectate, tipurile de cereri și consecințele financiare concrete.

Există însă costuri indirecte care pot fi identificate.

Antreprenorii consumă timp pentru verificarea stadiului cererilor.

Contabilii, avocații și consultanții pot fi nevoiți să refacă documente sau să urmărească proceduri întârziate.

Unele operațiuni comerciale pot fi amânate.

În anumite cazuri, întârzierile pot afecta relația cu băncile, furnizorii sau partenerii de investiții.

Aceste costuri diferă de la o companie la alta.

Pentru a le cuantifica, autoritățile ar trebui să colaboreze cu organizațiile mediului de afaceri și să publice indicatori de performanță administrativă.

O administrație eficientă nu este doar o cheltuială bugetară. Este o condiție pentru funcționarea economiei.

SINDICATELE CER INTERVENȚIA GUVERNULUI ȘI AMENINȚĂ CU PROTESTE

Sindicatul Dicasterial a solicitat organizarea urgentă a unei întâlniri cu reprezentanții Guvernului.

Organizația cere măsuri privind salarizarea, statutul profesional al angajaților și completarea schemelor de personal.

În lipsa unui răspuns privind data și formatul consultărilor, sindicaliștii au avertizat că ar putea organiza proteste la nivel național.

Separat, Sindicatul Angajaților din ONRC solicită măsuri bugetare și administrative pentru stabilizarea instituției.

Aceste cereri trebuie analizate împreună cu necesitatea îmbunătățirii serviciilor publice.

Guvernul are responsabilitatea de a evalua situația, iar conducerea ONRC trebuie să prezinte date clare despre activitatea instituției.

În același timp, reprezentanții mediului de afaceri ar trebui consultați cu privire la impactul întârzierilor.

O soluție durabilă presupune atât personal suficient și sisteme informatice funcționale, cât și transparență și responsabilitate administrativă.

CE TREBUIE CLARIFICAT URGENT DE ONRC ȘI MINISTERUL JUSTIȚIEI?

Există mai multe întrebări la care instituțiile responsabile ar trebui să răspundă public.

În primul rând, care este numărul exact al cererilor nesoluționate la 30 octombrie 2026?

Câte dintre acestea au depășit termenele legale aplicabile și câte sunt încă în termen?

Care este durata medie și mediană de soluționare pentru fiecare categorie importantă de operațiuni?

Câte posturi sunt efectiv ocupate și câte sunt finanțate?

Ce defecțiuni informatice persistă și care este calendarul remedierii lor?

Ce măsuri pot fi luate pentru reducerea restanțelor fără afectarea verificărilor juridice?

În ce condiții pot fi prioritizate solicitările urgente?

Aceste informații sunt necesare pentru o evaluare corectă.

O cifră totală a cererilor aflate în lucru, fără detalii privind vechimea și complexitatea lor, nu este suficientă pentru a măsura performanța instituției.

CINCI DIRECȚII PENTRU IEȘIREA DIN CRIZĂ

O intervenție eficientă ar trebui să înceapă cu un audit operațional independent.

Acesta ar putea stabili numărul real al restanțelor, principalele cauze și diferențele dintre oficiile teritoriale.

A doua direcție este remedierea problemelor informatice, cu termene publice și testarea funcționalităților esențiale.

A treia privește dimensionarea personalului în raport cu volumul real de muncă și cu nevoile de competențe juridice și IT.

A patra presupune publicarea periodică a indicatorilor de performanță: cereri primite, cereri soluționate, timp mediu de procesare și restanțe.

A cincea este îmbunătățirea comunicării cu antreprenorii, astfel încât aceștia să poată verifica transparent stadiul dosarelor și să primească informații clare despre eventualele probleme.

Aceste direcții reprezintă soluții de politică administrativă, nu măsuri deja aprobate de Guvern.

Aplicarea lor ar trebui fundamentată prin date și evaluări de cost.

 FIRMELE AU NEVOIE DE UN STAT CARE FUNCȚIONEAZĂ

Criza semnalată la Registrul Comerțului depășește conflictul dintre angajați și autorități.

În centrul problemei se află capacitatea statului de a furniza la timp servicii administrative esențiale pentru economie.

Sindicatele reclamă peste 210.000 de cereri nesoluționate, întârzieri care depășesc în medie 30 de zile, deficit de personal și dificultăți informatice.

ONRC a recunoscut anterior existența unor întârzieri și a unor probleme de personal, dar amploarea exactă a restanțelor reclamate în octombrie necesită o confirmare instituțională actualizată.

Guvernul trebuie să clarifice situația și să prezinte un plan de remediere.

Antreprenorii au nevoie de termene predictibile, proceduri transparente și sisteme digitale care funcționează.

România nu poate cere firmelor să investească, să creeze locuri de muncă și să respecte termene stricte, în timp ce propriile instituții nu reușesc să proceseze la timp documentele de care acestea depind.

Întrebarea nu este doar câte dosare a acumulat Registrul Comerțului, ci cât timp își mai poate permite economia românească să aștepte după administrație.