CERERILE DE AZIL AU CRESCUT CU 48,5% ÎN ROMÂNIA. CE ARATĂ DATELE OFICIALE DESPRE MIGRAȚIE?

ROMÂNIA ÎNREGISTREAZĂ MAI MULTE CERERI DE PROTECȚIE INTERNAȚIONALĂ

Numărul cererilor de azil depuse în România a crescut semnificativ în 2026.

Potrivit datelor publicate miercuri, 28 octombrie, de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele nouă luni ale anului au fost înregistrate 1.369 de solicitări.

În perioada corespunzătoare din 2025 fuseseră depuse 922 de cereri. Creșterea este de 48,5%, potrivit instituției.

UNDE AU FOST DEPUSE CERERILE?

Din totalul solicitărilor, 633 au fost înregistrate la structurile Inspectoratului General pentru Imigrări, reprezentând 46,2%.

Alte 721 de cereri, respectiv 52,7%, au fost depuse la structurile Poliției de Frontieră. Restul de 15 solicitări au fost înregistrate la alte structuri competente. La nivelul centrelor gestionate de IGI, Bucureștiul a concentrat 251 de cereri, cel mai mare număr dintre centrele regionale.

DIN CE ȚĂRI PROVIN SOLICITANȚII?

IGI menționează printre țările de proveniență Ucraina, Siria, Sudan și Afganistan. Aceste state au fost afectate de conflicte armate, instabilitate politică sau crize umanitare. Comunicatul instituției nu oferă, pentru fiecare țară enumerată, o repartizare completă a solicitărilor. Prin urmare, nu se poate stabili din aceste date care naționalitate reprezintă cea mai mare pondere a tuturor cererilor.

O CERERE DE AZIL NU ÎNSEAMNĂ AUTOMAT ACORDAREA PROTECȚIEI

Este importantă distincția dintre depunerea unei cereri și aprobarea ei.

Persoanele care solicită azil intră într-o procedură de examinare, în cadrul căreia autoritățile verifică îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea protecției internaționale.

Cele 1.369 de solicitări nu reprezintă 1.369 de cereri aprobate și nici numărul total al imigranților din România. De asemenea, statistica cererilor de azil nu trebuie confundată cu numărul intrărilor ilegale la frontieră.

CE TREBUIE SĂ FACĂ AUTORITĂȚILE?

Creșterea numărului de solicitări impune o administrare eficientă a procedurilor.

Autoritățile trebuie să asigure verificarea identității, respectarea legislației, evaluarea individuală a cererilor și capacitatea instituțiilor de a soluționa dosarele într-un termen rezonabil.

În același timp, România are obligația de a respecta drepturile persoanelor care solicită protecție internațională. Transparența statisticilor și informarea corectă a populației sunt esențiale pentru o dezbatere publică responsabilă.

Creșterea cu 48,5% a cererilor de azil este o evoluție care merită urmărită.

România are nevoie de frontiere administrate eficient, proceduri legale clare și informații publice complete despre migrație.