Societatea civilă și mediul academic susțin tot mai ferm abrogarea Legii Vexler

Campania pentru abrogarea Legii Vexler primește un sprijin tot mai larg din partea societății civile și a mediului academic. Cel mai recent exemplu este conferința „Memoria interzisă – Sau cum ne apărăm eroii, martirii și sfinții de cenzură”, organizată sâmbătă, 26 septembrie, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Piatra Neamț, de Institutul Conservator și Asociația ROST.

Prin acest eveniment, campania a intrat într-o nouă etapă, în care accentul – pus până acum pe figurile emblematice ale culturii române vizate de Legea Vexler, precum Octavian Goga și Nicolae Iorga – cade pe chipurile celor cinstiți de o mare parte dintre români drept martiri și sfinți ai închisorilor comuniste (ca, de pildă, Pr. Iustin Pârvu, un duhovnic care și-a pus ampreta puternic asupra vieții religioase românești în perioada post-comunistă; Pr. Gheorghe Calciu Dumiteasa sau Pr. Arsenie Papacioc).

Au luat cuvântul Arhim. Hariton Negrea, starețul Mănăstirii Petru Vodă, istoricul dr. Elena Chiaburu, cercetător științific, avocatul Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele Acțiunii Conservatoare (ACT). Conferința a fost moderată de Cristina Ilie. În sală au fost peste 500 de persoane, venite din mai multe regiuni ale țării.

„Considerăm că această lege este cel mai grav atac din ultimii 36 de ani la adresa conștiinței naționale, a memoriei publice și a istoriei României”, a declarat Claudiu Târziu.

Ce pune în pericol Legea Vexler

Discuțiile au pornit de la prevederile care vizează statui, nume de străzi și denumiri de instituții legate de persoane care intră sub incidența legii. Întrucât elee au fost aplicate deja unor nume de rezonanță din cultura și istoria națională: Octavian Goga, Istrate Micescu, Radu Gyr și Mircea Vulcănescu.

Avocatul Toni Neacșu a prezentat consecințele juridice ale legii: șase acțiuni aflate deja pe rolul Tribunalului Arad și o sesizare la Curtea Constituțională a României (CCR) privind lipsa de claritate a unor prevederi. El a subliniat prevederile care încalcă drepturile constituționale la libera exprimare,  libertatea conștiinței și libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale.

Neacșu a arătat cât de primejdioasă este legea care amenință să-l scoată din spațiul public până și pe un titan ca Nicolae Iorga. Marele istoric al românilor se încadrează pe deplin în prevederile Legii Vexler – care judecă retroactiv, după regulile de astăzi, comportamentul unor persoane care au trăit acum 100 sau 150 de ani; de fapt, nu există o limită de timp înapoi, până la care se poate aplica legea.

”Chiar dacă momentan nimeni nu îndrăznește să se atingă de Iorga, nimic nu ne garantează că asta nu se va întâmpla la un moment dat” – a atas atenția avocatul.

Dr. Elena Chiaburu a analizat originile și precedentele istorice ale unor astfel de reglementări, arătând continuitatea de idei politice dintre cei care au instaurat comunismul în România, cu tancurile sovietice, și au impus cenzura și epurarea culturii române, precum și lichiarea elitelor, și cei care azi au instituit din nou cenzura în cultură și în spațiul liturgic.

Arhim. Hariton Negrea a vorbit despre datoria de a păstra memoria martirilor, evocîndu-i cu deosebire pe Părintele Iustin Pârvu și pe Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, pe care i-a cunoscut îndeaproape și la care are mare evlavie.

Părintele Stareț Hariton a dat măruturie asupra unor minuni pe care le-a trăit în preajma celor doi mari duhovnici și a arătat că pelerinajele care sunt continui la mormintele lor, de la Petru Vodă, sunt doar rodul cinstirii de care se bucură aceștia în rândul românilor, chiar dacă nu au fost canonizați încă.

Claudiu Târziu a arătat că aplicarea legii lovește direct în memoria Sfinților Închisorilor. El a descris acțiunile autorităților de până acum, pe această direcție (inclusiv ștergerea unor tablouri iconografice din capela parohiei Sf Ambrozie, din Berceni – București), și a avertizat că e foarte posibil ca, după canonizarea din 2024 a unora dintre cei care s-au sfințiț prin suferință în temnițele comuniste, să nu mai urmeze o alta, din pricina cenzurii.

”Statul nu are dreptul să se amestece în cultul religios. Biserica e singura care poate decide pe cine canonizează. Dar prin Legea Vexler, dacă Sf. Sinod va canoniza vreo persoană care intră sub incidența aacestui act normativ, poate suferi consecințe penale. Este inadmisibil” – a afirmat europarlamentarul.

 

O nouă etapă a campaniei STOP VEXLER

Conferința de la Piatra Neamț deschide o serie de dezbateri publice care vor continua în paralel cu demersurile legislative pentru modificarea și abrogarea legii.

„Intrăm într-o nouă etapă a campaniei STOP VEXLER: apărarea memoriei sfinților și martirilor neamului, contiinuînd-o pe aceea referitoare la apărarea culturii și a identității noastre naționale. Istoria nu poate fi înțeleasă prin ștergere. Trebuie cunoscută, cercetată și discutată, cu adevărurile, tragediile și controversele ei. Iar memoria celor care au suferit în temnițele comuniste trebuie transmisă generațiilor următoare”, a punctat Claudiu Târziu.

Alegerea orașului nu a fost întîmplătoare. Piatra Neamț este legată de Părintele Iustin Pârvu, de Mănăstirea Petru Vodă și de memoria foștilor deținuți politici.

Evenimentul a început cu Imnul Național, cîntat de întreaga sală, în picioare, și a inclus un moment artistic susținut de Corul psaltic „Melozii Neamțului”.

„Sîntem datori celor de dinaintea noastră și celor care vor veni după noi să ne apărăm memoria, credința, rădăcinile și identitatea de români. Memoria unui neam nu poate fi ștearsă prin lege. Piatra Neamț a fost începutul”, a transmis Claudiu Târziu.