Exporturile de alimente și animale vii au crescut cu 8,1%, însă România păstrează un deficit comercial. Ce poate schimba procesarea internă?
Un progres care nu elimină deficitul
Ministerul Agriculturii a comunicat la 26 octombrie că deficitul comercial pentru alimente și animale vii s-a redus cu 13,5% în primele șapte luni ale anului 2026 față de perioada similară din 2025. Exporturile au urcat cu 8,1%, la aproximativ 4,5 miliarde de euro, iar importurile au scăzut cu 1,4%, la aproximativ 6,7 miliarde de euro.
Diferența rămâne semnificativă
Din valorile comunicate rezultă un decalaj de aproximativ 2,2 miliarde de euro între importuri și exporturi pentru categoria analizată. Reducerea deficitului este o veste favorabilă, dar nu înseamnă că România a devenit exportator net de produse alimentare.
Miza procesării în țară
Creșterea capacității interne de procesare poate ajuta fermierii să obțină valoare adăugată mai mare și poate crea locuri de muncă. Totuși, investițiile în fabrici nu sunt suficiente fără logistică, depozitare, energie competitivă și acces la piețe.
Ce ar trebui să urmărească politicile agricole
Un plan coerent trebuie să lege producția agricolă de procesare, distribuție și export. Indicatorii importanți sunt investițiile finalizate, valoarea produselor prelucrate local, veniturile fermierilor și reducerea dependenței de importurile în sectoarele în care România poate produce competitiv.
- Exporturile agroalimentare cresc, dar România continuă să importe mai mult decât exportă - 27 octombrie 2026
- România, contra cronometru pentru PNRR. Procedurile restante trebuie închise până la 6 noiembrie - 27 octombrie 2026
- Firmele românești cer măsuri urgente. Fiscalitatea și lipsa lichidităților pun presiune pe economie - 27 octombrie 2026