Produsele românești, în lupta pentru piețele europene. Parlamentul European cere mai mulți bani și mai puțină birocrație pentru promovarea alimentelor

România produce cereale, carne, lactate, fructe, legume și vinuri apreciate, dar transformarea acestei producții într-o prezență puternică pe piețele internaționale rămâne o provocare. În timp ce marile companii europene dispun de bugete consistente pentru promovare, mulți producători români întâmpină dificultăți în finanțarea campaniilor, construirea unor mărci recunoscute și accesarea programelor europene.

O rezoluție adoptată recent de Parlamentul European readuce în discuție această problemă: cum pot fi sprijiniți producătorii europeni să-și vândă mai bine produsele, fără ca finanțarea să fie îngreunată de proceduri administrative excesive?

Documentul, adoptat la 12 noiembrie 2026, solicită menținerea finanțării pentru promovarea agroalimentară și simplificarea accesului la programele europene. Printre europarlamentarii implicați în elaborarea raportului se află și Claudiu Târziu, raportor alternativ din partea grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR).

Un vot important pentru promovarea produselor europene

Raportul privind politica Uniunii Europene de promovare a produselor agroalimentare, înregistrat sub numărul A10-0269/2026, a fost adoptat de Parlamentul European cu 476 de voturi pentru, 83 împotrivă și 42 de abțineri.

Raportorul principal a fost europarlamentarul italian Salvatore De Meo, din grupul Partidului Popular European. Claudiu Târziu a participat la dosar în calitate de raportor alternativ ECR, potrivit evidențelor oficiale ale Parlamentului European.

Documentul solicită Comisiei Europene să acorde o atenție sporită promovării produselor agricole și alimentare, în special prin păstrarea unei finanțări adecvate și prin eliminarea obstacolelor administrative care îngreunează participarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Unul dintre punctele importante este opoziția față de reducerea bugetului destinat promovării agroalimentare în 2027. Parlamentul cere menținerea finanțării cel puțin la nivelul anului 2026, indicat în rezoluție la 205 milioane de euro.

Este necesară însă o precizare: votul Parlamentului reprezintă o poziție politică și instituțională. El nu înseamnă că banii au fost deja alocați definitiv și nici că producătorii pot solicita automat noi finanțări în condiții modificate.

De ce promovarea contează la fel de mult ca producția

Pentru un producător agricol, obținerea unei recolte bune sau realizarea unui produs de calitate reprezintă numai prima parte a activității economice.

A doua parte, adesea mai dificilă, este vânzarea în condiții avantajoase.

Un produs poate fi competitiv prin calitate, tradiție sau origine, dar să rămână necunoscut consumatorilor din alte state. Fără promovare, participare la târguri, distribuție și o identitate comercială clară, accesul pe piețele externe este limitat.

Această dificultate este deosebit de importantă pentru producătorii mici și mijlocii, care nu dispun de resursele financiare și de infrastructura comercială ale marilor grupuri internaționale.

Politica europeană de promovare agroalimentară urmărește să sprijine tocmai creșterea vizibilității produselor europene, atât în interiorul Uniunii, cât și pe piețele din afara acesteia.

Pentru România, miza nu este doar creșterea exporturilor. Este și posibilitatea de a vinde produse cu valoare adăugată mai mare, în locul unei dependențe excesive de comercializarea materiilor prime.

Exportul de materii prime și exportul de produse procesate pot genera rezultate economice diferite. Procesarea, ambalarea, promovarea și distribuția pot păstra în economia națională o parte mai mare din valoarea finală a produsului.

Birocrația, o barieră pentru producătorii mici

Unul dintre mesajele rezoluției europene privește simplificarea procedurilor de acces la finanțare.

În practică, participarea la un program european poate presupune documentație complexă, planificare financiară, cerințe de raportare și capacitatea de a susține anumite cheltuieli înainte de rambursarea lor.

Pentru o companie mare, aceste condiții pot fi gestionabile. Pentru o cooperativă mică sau o asociație de producători, ele pot deveni obstacole serioase.

Rezoluția solicită examinarea unor soluții precum plăți mai frecvente, condiții de cofinanțare mai accesibile și praguri mai ridicate pentru prefinanțare.

De asemenea, documentul susține utilizarea instrumentelor digitale și acordarea de asistență tehnică pentru a facilita depunerea și gestionarea proiectelor.

Aceste recomandări răspund unei probleme reale de accesibilitate: un program public nu devine automat eficient doar pentru că există un buget. El trebuie să poată fi folosit și de beneficiarii pentru care a fost conceput.

Totuși, simplificarea nu trebuie confundată cu eliminarea controalelor privind utilizarea banilor publici. Provocarea este găsirea unui echilibru între verificarea cheltuielilor și evitarea unor cerințe disproporționate.

Ce produse românești ar putea beneficia

România dispune de numeroase categorii de produse care ar putea câștiga vizibilitate prin campanii de promovare bine organizate.

Produsele lactate tradiționale, preparatele din carne, mierea, vinurile, fructele, legumele și alimentele cu identitate regională pot reprezenta puncte de plecare pentru strategii comerciale coerente.

În special produsele recunoscute prin scheme europene de calitate pot beneficia de comunicarea originii, a metodelor de producție și a caracteristicilor care le diferențiază.

Dar recunoașterea unei tradiții nu este suficientă pentru succesul comercial.

Producătorii trebuie să poată asigura cantități, calitate constantă, ambalare adecvată, certificări și relații stabile cu distribuitorii.

De aceea, promovarea trebuie corelată cu investițiile în procesare, depozitare, logistică și asociere economică.

Un program de publicitate nu poate compensa lipsa infrastructurii comerciale. În schimb, atunci când producătorii sunt pregătiți să intre pe o piață, sprijinul pentru promovare poate contribui la reducerea costurilor inițiale de afirmare.

Vinul, carnea și produsele tradiționale, în dezbaterea europeană

Un alt element al rezoluției privește evitarea unor noi restricții sectoriale în politica de promovare.

Parlamentul European susține tratamentul echitabil al sectoarelor eligibile, inclusiv al vinurilor de calitate și al cărnii roșii.

Subiectul este relevant pentru România, unde viticultura, creșterea animalelor și industria alimentară reprezintă activități economice importante în numeroase comunități rurale.

Dezbaterea europeană nu privește numai nivelul finanțării, ci și criteriile după care anumite produse pot beneficia de promovare.

În acest context, este importantă distincția dintre politicile de sănătate publică, obiectivele de mediu și instrumentele de susținere comercială.

Aceste obiective pot fi analizate împreună, dar eventualele restricții trebuie justificate transparent și evaluate în raport cu efectele asupra producătorilor.

Rolul lui Claudiu Târziu în dosarul european

Documentele oficiale ale Parlamentului European îl identifică pe Claudiu Târziu drept raportor alternativ pentru grupul ECR în procedura 2025/2089(INI).

Raportorii alternativi participă la activitatea parlamentară desfășurată în jurul unui raport, reprezentând pozițiile grupurilor lor politice în negocieri și dezbateri.

Această calitate confirmă implicarea europarlamentarului român în dosar, dar nu permite atribuirea automată a fiecărei prevederi din text contribuției sale individuale.

Pentru a stabili ce amendamente sau formulări au fost propuse direct de acesta, ar fi necesară consultarea documentelor specifice negocierilor și a amendamentelor depuse.

Din perspectiva intereselor economice românești, tema ridică însă o întrebare legitimă: cât de eficient folosesc instituțiile și organizațiile de producători din România instrumentele europene de promovare deja disponibile?

Participarea la elaborarea politicilor europene este importantă, dar rezultatul pentru economia națională depinde și de capacitatea administrativă și comercială de acasă.

Ce ar trebui să facă România

Pentru ca eventualele îmbunătățiri ale programelor europene să producă rezultate, autoritățile române și organizațiile profesionale ar putea urmări câteva obiective concrete.

În primul rând, informarea producătorilor despre programele existente trebuie să fie accesibilă, clară și adaptată întreprinderilor mici.

În al doilea rând, asociațiile și cooperativele pot avea un rol important în construirea unor proiecte comune. Promovarea colectivă permite împărțirea costurilor și poate oferi o vizibilitate mai mare decât inițiativele izolate.

În al treilea rând, România are nevoie de o legătură mai puternică între producția agricolă, procesare și export. Altfel, campaniile de promovare riscă să genereze interes comercial pe care producătorii nu îl pot transforma în contracte durabile.

În sfârșit, evaluarea programelor ar trebui să urmărească rezultate măsurabile: piețe noi, relații comerciale, dezvoltarea mărcilor și creșterea capacității de vânzare.

Simpla cheltuire a fondurilor nu reprezintă, în sine, o dovadă de succes.

O oportunitate, nu o victorie deja câștigată

Rezoluția adoptată la Bruxelles transmite un semnal favorabil producătorilor europeni: promovarea alimentelor și produselor agricole rămâne o prioritate, iar accesul la finanțare trebuie să devină mai simplu.

Pentru România, acest semnal poate fi important. Dar între o recomandare votată în Parlamentul European și un avantaj economic concret există mai multe etape.

Comisia Europeană trebuie să examineze recomandările, finanțarea trebuie stabilită prin procedurile corespunzătoare, iar organizațiile eligibile trebuie să poată pregăti proiecte competitive.

Interpretarea economică este clară: România are interesul să nu rămână doar un furnizor de materii prime, ci să își dezvolte capacitatea de a vinde produse finite, recunoscute și apreciate pe piețele internaționale.

Adevărata miză nu este doar câți bani pune Bruxelles-ul la dispoziție, ci câți producători români vor putea beneficia efectiv de ei.

Iar întrebarea care trebuie adresată autorităților de la București este simplă: avem o strategie prin care produsele românești să devină mai vizibile și mai competitive sau vom continua să lăsăm această oportunitate în seama inițiativelor izolate?


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


Spune-ți părerea

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.