România importă tot mai multe resurse energetice. Producţia internă scade, iar importurile au crescut cu 10,6%

România a avut la dispoziție mai multe resurse energetice în 2025, dar creșterea s-a bazat în mare măsură pe importuri. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică la 3 noiembrie 2026, importurile de resurse energetice au crescut cu 10,6%, în timp ce producția internă de energie primară a scăzut cu 2,4%. Evoluția ridică o problemă esențială: cât de solidă este securitatea energetică a unei țări atunci când necesarul suplimentar este acoperit prin cumpărări din exterior?

42,8 MILIOANE DE TONE ECHIVALENT PETROL

Potrivit INS, resursele totale de energie disponibile ale României au ajuns în 2025 la aproximativ 42,8 milioane tone echivalent petrol.

Față de anul precedent, creșterea a fost de 1,9%, respectiv aproximativ 817.000 tone echivalent petrol. Această evoluție ar putea părea favorabilă la prima vedere. Dar analiza componentelor arată o realitate mai complexă.

Producția internă de energie primară a scăzut, în timp ce importurile au crescut. Cu alte cuvinte, majorarea resurselor disponibile nu a provenit dintr-o extindere corespunzătoare a producției interne.

PRODUCȚIA INTERNĂ A SCĂZUT CU 2,4%

România a produs în 2025 aproximativ 20,564 milioane tone echivalent petrol de energie primară. Volumul a fost cu 506.000 tone echivalent petrol mai mic decât în 2024.

Scăderile au fost înregistrate în mai multe categorii de resurse, inclusiv țiței, cărbune și unele surse de producție energetică. O asemenea evoluție trebuie analizată în contextul condițiilor de exploatare, al investițiilor și al disponibilității resurselor.

Nu orice scădere anuală indică automat o tendință permanentă. Totuși, reducerea producției interne, în paralel cu creșterea importurilor, poate spori expunerea economiei la evoluțiile piețelor externe.

IMPORTURILE DE GAZE NATURALE AU CRESCUT CU 75%

Una dintre cele mai importante informații din raportul INS privește gazele naturale. Importurile de gaze naturale utilizabile au crescut cu 75% în 2025 față de 2024. Importurile de țiței au avansat cu 7,9%. Aceste procente arată variația față de anul anterior, nu ponderea importurilor în consumul total.

Distincția este esențială. O creștere de 75% a importurilor de gaze nu înseamnă că România importă 75% din gazele pe care le consumă. Pentru stabilirea gradului de dependență de import sunt necesare date privind consumul, producția, exporturile și variația stocurilor.

Cu toate acestea, evoluția este suficient de importantă pentru a justifica o analiză a cauzelor.

CINE CONSUMĂ ENERGIA ROMÂNIEI?

Datele INS oferă și o imagine a consumului final de energie. Transporturile au reprezentat 35,5% din consumul final energetic. Populația a avut o pondere de 33,9%, iar industria, de 18,1%.

În 2025, consumul energetic al populației a crescut cu 6,5%. Consumul din transporturi a avansat cu 2,9%. În schimb, consumul energetic industrial s-a redus cu 15,8%. Această scădere nu demonstrează, singură, că producția industrială a scăzut în aceeași proporție.

Consumul energetic poate fi influențat de eficiență, schimbarea structurii producției sau reducerea activității unor ramuri. Dar o asemenea diferență merită analizată împreună cu datele despre producția industrială.

DE CE IMPORTURILE POT DEVENI O VULNERABILITATE?

Importurile energetice sunt o componentă normală a comerțului internațional. Nicio economie nu trebuie să producă obligatoriu toate resursele pe care le consumă. Problema apare atunci când dependența de furnizori externi devine excesivă sau când infrastructura nu permite diversificarea aprovizionării. Prețurile internaționale, conflictele regionale și dificultățile de transport pot influența costurile importurilor.

În anumite situații, companiile și consumatorii pot resimți aceste schimbări prin facturi și prețuri mai mari. Pentru România, consolidarea producției interne poate reduce unele riscuri, dar trebuie completată de interconectări și de mecanisme de stocare.

EXPORTURILE ENERGETICE AU CRESCUT ȘI ELE

INS arată că exporturile de energie, inclusiv buncărajul, au crescut în 2025 cu 20,9%, ajungând la aproximativ 9,053 milioane tone echivalent petrol.

Acest detaliu arată că situația energetică nu poate fi descrisă doar prin creșterea importurilor. România importă și exportă diferite produse și resurse energetice, în funcție de cerere, capacități de rafinare, infrastructură și condițiile pieței.

De aceea, o analiză corectă trebuie să țină cont de structura schimburilor comerciale. Importurile și exporturile nu reprezintă neapărat aceleași produse.

CE INVESTIȚII SUNT NECESARE?

Pentru consolidarea securității energetice, România are nevoie de investiții în producție, infrastructură și eficiență. Proiectele de gaze naturale din Marea Neagră pot avea un rol important. La fel de relevante sunt modernizarea rețelelor, dezvoltarea capacităților de stocare și investițiile în surse energetice diversificate.

Dar noile proiecte trebuie evaluate după capacitatea efectivă de producție, termene și costuri. Anunțarea unei investiții nu echivalează cu punerea ei în funcțiune.

Datele INS arată că România a avut mai multe resurse energetice disponibile în 2025, dar producția internă a scăzut, iar importurile au crescut.

O țară nu devine mai sigură energetic doar pentru că are mai multă energie disponibilă într-un anumit an. Contează de unde provine energia, cât costă și cât de sigură este aprovizionarea.

Pentru România, miza este dezvoltarea unei capacități energetice care să susțină atât gospodăriile, cât și economia.