Comisia Europeană revizuiește drastic prognoza economică a României: PIB-ul ar putea scădea cu 0,3% în 2026, iar inflația va ajunge la 7,9%

Perspective economice tot mai dificile pentru România. Comisia Europeană estimează o contracție a economiei în 2026, pe fondul măsurilor de austeritate, al reducerii consumului și al presiunilor inflaționiste. Revenirea este așteptată abia în următorii doi ani.

Economia României se confruntă cu perspective mai dificile decât anticipau estimările anterioare, potrivit celor mai recente previziuni economice de toamnă publicate de Comisia Europeană. Executivul comunitar a revizuit semnificativ în scădere prognoza privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) pentru 2026, estimând acum o contracție de 0,3%, după ce în primăvară anticipa o creștere modestă de 0,1%.

În același timp, inflația este așteptată să atingă 7,9% în acest an, peste estimarea anterioară de 7%, ceea ce indică menținerea unor presiuni importante asupra puterii de cumpărare a populației.

Consumul populației, printre principalele victime ale măsurilor fiscale

Potrivit analizei Comisiei Europene, economia României a fost afectată de măsurile de consolidare fiscală, care au pus presiune asupra consumului privat.

Scăderea consumului a fost alimentată de înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, dar și de inflația ridicată, care a diminuat veniturile reale ale gospodăriilor. În prima jumătate a anului 2026, consumul privat s-a redus cu peste 2%.

La dificultățile economice s-au adăugat instabilitatea politică prelungită, incertitudinile din mediul de afaceri și creșterea costurilor cu energia, factori care au afectat investițiile private.

Comisia Europeană estimează totuși că economia ar putea intra într-o perioadă de stabilizare în a doua jumătate a anului, susținută de o revenire treptată a cererii interne, de exporturi și de investițiile publice finanțate prin fonduri europene.

Inflația rămâne ridicată, iar românii vor resimți în continuare presiunea prețurilor

Un alt semnal de alarmă îl reprezintă evoluția inflației. După ce în 2025 rata medie a inflației a fost estimată la 6,8%, Comisia Europeană anticipează o creștere până la 7,9% în 2026.

Printre factorii care au contribuit la accelerarea prețurilor se numără majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică pentru gospodării, precum și evoluția cotațiilor internaționale la petrol.

Perspectivele pentru următorii ani sunt ceva mai favorabile. Inflația ar urma să coboare la 4,4% în 2027 și la 3,8% în 2028. Chiar și în aceste condiții, ritmul de creștere a prețurilor va continua să reprezinte o provocare pentru populație și pentru mediul economic.

Ce se întâmplă cu economia României în 2027 și 2028

Comisia Europeană anticipează o revenire graduală a economiei românești în următorii doi ani, pe măsură ce efectele măsurilor fiscale se vor diminua, iar consumul și investițiile vor începe să se redreseze.

Potrivit prognozei, PIB-ul României ar urma să crească cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028.

Relansarea ar putea fi susținută de revenirea consumului privat, de creșterea investițiilor și de o absorbție mai bună a fondurilor europene. De asemenea, proiectul energetic Neptun Deep, destinat exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, este considerat un factor important pentru dezvoltarea economică și pentru reducerea deficitului extern.

Totuși, diminuarea investițiilor finanțate prin PNRR după încheierea programului ar putea tempera ritmul de creștere economică.

Deficitul bugetar scade, dar datoria publică continuă să crească

În ceea ce privește finanțele publice, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va coborî la 6% din PIB în 2026, comparativ cu 7,8% din PIB în 2025.

Reducerea este pusă pe seama măsurilor de consolidare fiscală, a controlului cheltuielilor publice și a majorării veniturilor bugetare rezultate din modificările fiscale adoptate în ultimii ani.

Cu toate acestea, datoria publică va continua să crească. Potrivit estimărilor europene, aceasta ar putea ajunge la aproximativ 64% din PIB până în 2028, pe fondul deficitelor bugetare și al costurilor tot mai mari cu dobânzile.

Piața muncii, sub presiunea încetinirii economice

Nici perspectivele privind ocuparea forței de muncă nu sunt încurajatoare. Comisia Europeană estimează că rata șomajului ar putea ajunge la aproximativ 6,7% în 2026, urmând să scadă treptat odată cu relansarea economiei.

Creșterea lentă a activității economice, reducerea numărului de angajați și diminuarea salariilor reale reprezintă factori care pot afecta încrederea consumatorilor și capacitatea populației de a face față cheltuielilor curente.

Instabilitatea politică și costurile energiei, riscuri pentru redresarea României

Comisia Europeană avertizează că perspectivele economice sunt însoțite de riscuri importante, majoritatea orientate către o evoluție mai slabă decât cea estimată.

O eventuală reizbucnire a instabilității politice ar putea afecta continuarea reformelor fiscale și ar putea reduce încrederea investitorilor. În plus, cererea externă incertă, în special în sectorul industriei auto, și nivelul ridicat al costurilor energetice rămân provocări pentru companiile românești.

În acest context, România intră într-o perioadă economică dificilă, în care echilibrul dintre reducerea deficitului bugetar, protejarea puterii de cumpărare și susținerea investițiilor va avea un rol esențial.

 


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


Spune-ți părerea

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.