România trebuie să își revizuiască legislația fiscală privind fondurile de pensii și societățile de asigurări de viață, după ce Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva țării noastre și a altor șase state membre. Bruxelles-ul reclamă diferențe de tratament fiscal care ar dezavantaja instituțiile financiare străine și ar afecta libera circulație a capitalurilor în Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a început o nouă procedură de infringement împotriva României, alături de Germania, Spania, Italia, Austria, Polonia și Portugalia. Instituția europeană solicită autorităților din aceste state să modifice prevederile fiscale referitoare la fondurile de pensii și companiile de asigurări de viață.
Potrivit evaluării Comisiei, actualele reglementări oferă avantaje fiscale instituțiilor financiare înregistrate pe plan național, în timp ce societățile similare din alte state membre ale Uniunii Europene sau din Spațiul Economic European sunt supuse unor condiții mai puțin favorabile.
Ce nereguli a identificat Comisia Europeană
Una dintre principalele probleme semnalate de executivul european vizează impozitarea veniturilor obținute din investiții.
În statele vizate, fondurile de pensii și societățile de asigurări de viață înregistrate local beneficiază de scutiri fiscale pentru anumite venituri din investiții. În schimb, instituțiile financiare din alte state europene, care obțin venituri pe aceleași piețe, nu beneficiază de un tratament similar.
O altă diferență reclamată de Bruxelles privește deductibilitatea rezervelor tehnice. Acestea reprezintă fondurile constituite de societățile de asigurări și fondurile de pensii pentru a putea acoperi obligațiile financiare viitoare față de clienți și beneficiari.
În timp ce instituțiile naționale pot deduce aceste rezerve din veniturile supuse impozitării, companiile străine nu beneficiază de aceeași facilitate.
Bruxelles-ul avertizează asupra efectelor asupra pieței europene
Comisia Europeană consideră că diferențele de impozitare pot reprezenta o barieră pentru investițiile transfrontaliere și pot afecta concurența în cadrul pieței unice.
Prin aplicarea unor reguli fiscale diferite, instituțiile financiare din alte state membre ajung să fie dezavantajate atunci când investesc într-o altă țară europeană. Această situație poate descuraja investițiile și poate limita finanțarea companiilor din economiile europene.
Executivul comunitar susține că eliminarea acestor obstacole este necesară pentru dezvoltarea piețelor de capital, creșterea competitivității economice și asigurarea sustenabilității sistemelor de pensii.
În argumentația sa, Comisia face trimitere la articolul 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care garantează libera circulație a capitalurilor, precum și la articolul 40 din Acordul privind Spațiul Economic European.
România are la dispoziție două luni pentru a răspunde
Autoritățile române au la dispoziție două luni pentru a transmite un răspuns Comisiei Europene și pentru a prezenta măsurile prin care intenționează să remedieze problemele semnalate.
În cazul în care explicațiile oferite nu sunt considerate suficiente sau legislația nu este modificată, procedura poate avansa către următoarea etapă, respectiv emiterea unui aviz motivat.
Dacă neconformitățile persistă, Comisia Europeană poate decide sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Demersul face parte din strategia Bruxelles-ului de eliminare a obstacolelor fiscale și legislative care afectează funcționarea pieței unice europene, inclusiv în domeniul investițiilor și al sistemelor de pensii.
- Comisia Europeană pune presiune pe România. Schimbări fiscale cerute pentru fondurile de pensii și asigurările de viață - 19 noiembrie 2026
- Comisia Europeană revizuiește drastic prognoza economică a României: PIB-ul ar putea scădea cu 0,3% în 2026, iar inflația va ajunge la 7,9% - 18 noiembrie 2026
- Produsele românești, în lupta pentru piețele europene. Parlamentul European cere mai mulți bani și mai puțină birocrație pentru promovarea alimentelor - 17 noiembrie 2026
